Aplicația Harta Politicii este liberă sub AGPLv3+

Harta Politicii este o aplicație care extrage semi-automat informații despre activitatea parlamentară publicată pe siturile guvernamentale www.senat.ro (Senatul) și www.cdep.ro (Camera Deputaților) și știrile politice de pe siturile agențiilor de presă mediafax.ro și hotnews.ro, dispunându-le nealterate într-o formă mai bine organizată și ușor digerabilă de cetățeni.

Meniu:

FSFE lansează campania „Eliberează-ți Android-ul”

Pe 28 februarie, Fundația Europeană pentru Programe Libere (FSFE) a lansat campania „Eliberează-ți Android-ul”.

Actualul sistem de operare Android, destinat telefoanelor mobile, este dezvoltat în mare parte de compania Google. Deși considerat liber, acesta conține o multitudine de componente nelibere, care nu respectă libertățile utilizatorilor și pun în pericol confidențialitatea datelor și controlul utilizatorilor asupra dispozitivelor pe care le folosesc. Nici nucleul Linux al acestui sistem de operare nu poate fi considerat complet liber, deoarece include părți nelibere numite „binary blobs”. Președintele Fundației Europene pentru Programe Libere, Karsten Gerloff, a declarat:

Meniu:

Versiunea GNOME 3.4 Beta este gata pentru testare

Versiunea GNOME 3.4 Beta este gata pentru testare şi aduce mai multe modificări în componentele sale principale, cum ar fi Contacts, Control Center, Desktop, Disk Utility, GNOME Panel, Screensaver, Session, Settings Daemon, GNOME Shell, System Monitor, Themes Standard, Mousetweaks și User Docs. Mai mult decât atât, aplicaţiile NetworkManager, Baobab, Empathy, Evince, Yelp și Nautilus au fost actualizate.

Dezvoltarea GNOME 3.4 va continua cu versiunea Beta 2 care va fi lansată pe 7 martie, iar versiunea finală se așteaptă a fi lansată pe 28 martie 2012.

Meniu:

Etichete:

HTML5 ar putea include DRM ca standard?

Tehnologia HTML5 ar putea include în sine ca standard Managementul Restricțiilor Digitale deoarece companiile Microsoft, Google și Netflix au venit cu o propunere către organizația internațională de standardizare The World Wide Web Consortium (WC3) să introducă în HTML5 posibilitatea de criptare media. Propunerea deocamdată este la nivelul de ciornă și necesită o susținere mai largă pentru a determina WC3 să o introducă ca standard. Pe de altă parte, editorul specificației HTML5 și angajatul companiei Google, Ian Hickson, au numit această propunere neetică și că ea nu poate oferi o protecție robustă a conținutului.

Meniu:

Etichete:

Oficiul de Educație al statului Utah adoptă manualele libere

Oficiul de Educație al statului Utah din Statele Unite a anunțat că va susține și va crea manuale libere pentru domenii cum ar fi artă, științe și matematică. Oficiul va încuraja şi şcolile din întregul stat să adopte aceste manuale și să le utilizeze începând chiar din această toamnă. Inspectorul pentru instrucţiune publică Larry K. Shumway menționează că manualele libere intră ușor în sălile de clasă și pot fi actualizate mai rapid decât manualele din programele de publicare obișnuite, acest lucru fiind un lucru deosebit de important pentru domeniul științei. De asemenea, el afirmă că adoptarea cărților libere se va concretiza în economii ce vor crește reputația statului Utah. Citiți aici mai mult.

Fundația Mozilla a lansat concursul Firefox Flicks

Concursul se adresează pasionaților de reclame, studenților de la teatru, regie și film, precum și tuturor fanilor navigatorului liber Mozilla Firefox.
Pentru participarea la concurs concurenții trebuie să realizeze un clip în care este ilustrată povestea organizației Mozilla ca o organizație nonprofit ce pune interesele și libertățile utilizatorilor pe primul loc. Pentru a afla mai multe detalii, vizitați http://mozilla.ro/concurs-firefox-flicks/ sau http://www.mozilla.org/en/firefoxflicks/

Meniu:

S-a lansat LibreOffice 3.5

Berlin, 14 februarie, 2012 – The Document Foundation anunță apariția lui LibreOffice 3.5, a treia versiune majoră a „celei mai bune suite libere de birou realizată vreodată”, care prezintă utilizatorilor îmbunătățirile rezultate din strategia de dezvoltare adoptată în septembrie 2010. LibreOffice 3.5 este rezultatul unui efort comun al hăcuitorilor cu program complet de lucru – cel mai mare grup de programatori experimentați de OOo – și al hăcuitorilor voluntari, coordonați de Comitetul Director de Inginerie (eng. the Engineering Steering Committee).

Pe parcursul celor 16 luni de activitate, în medie 80 de dezvoltatori în fiecare lună au realizat în total peste 30.000 de contribuții la cod, introducând funcționalități noi și interesante:

Meniu:

Etichete:

Revista „Fii liber” se lansează și în varianta „Pe scurt”

Revista „Fii liber” se lansează și în varianta „Pe scurt”. La adresa http://fii-liber.ro/pe-scurt vor fi publicate știri în format scurt (200 - 600 de caractere și cu imagini nu mai mari de 80x80 pixeli) în care dorim să scriem cât mai des noutăți referitor la programe libere și cultură liberă. Aceste noutăți vor apărea pe prima pagină pe bara din dreapta (ultimele 5 noutăți), vor putea fi accesate din meniul principal, prin intermediul fluxului RSS (butonul RSS de culoare albastră din antet) sau prin intermediul legăturilor care vor fi plasate pe Identi.ca și Diaspora.

Meniu:

A fost lansat VLC 2.0 „Twoflower”

A fost lansată versiunea majoră 2.0 „Twoflower” a player-ului VLC. Acesta utilizează eficient procesoarele multi-nucleu, procesoarele grafice și dispozitivele din componența telefoanelor, și poate interpreta noi formate: profesionale, de înaltă definiție (HD) și codec-uri pe 10 biți. Twoflower are un nou sistem de redare cu subtitrări de calitate mai bună și noi filtre pentru procesare video și a devenit compatibil cu alte dispozitive, cum ar fi: plăcile de captură profesionale SDI și unitățile optice BluRay (experimental). Toate modelele de interfață au fost îmbunătățite, cea pentru Mac și cea pentru navigator fiind complet refăcute astfel încât VLC să fie mai ușor de utilizat. De asemenea Twoflower înlătură câteva sute de erori prezente în versiunile anterioare, cu ajutorul contribuției a 160 de voluntari.

Meniu:

Curtea Europeană de Justiție: Firmele de găzduire nu pot fi obligate să aplice cenzura

Text preluat și adaptat de la ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet. Astăzi Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat o nouă decizie crucială pentru libertatea Internetului în cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus întrebarea dacă un judecător poate să dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de rețele sociale în Belgia, deci are doar un rol de găzduitor al informațiilor.

Cum se instalează un server XMPP

Introducere

XMPP (Extensible Messaging and Presence Protocol, în traducere: Protocolul Extensibil de Mesagerie și Prezență), anterior cunoscut ca Jabber, este un protocol de mesagerie instantanee și totodată un standard deschis. El a fost conceput să fie extensibil și acest lucru le-a permis contribuitorilor să adauge suportul pentru comunicațiile audio și video. Mai mult decât atât, el oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica descentralizat, cu alte cuvinte, un utilizator înregistrat pe un server XMPP poate comunica cu utilizatori de pe alte servere.

Există o mulțime de programe libere (pe partea de server) care implementează protocolul XMPP, dar în ghidul acesta vom descrie pas cu pas cum se instalează unul din ele. Am ales serverul liber ejabberd deoarece experiența ne-a arătat că instalarea și configurarea sunt mai simple decât în cazul altor servere. Facem observația că comenzile din acest ghid au fost testate pe un sistem Trisquel GNU/Linux, bazat pe Ubuntu/Debian. Ejbberd, scris în Erlang, este folosit pe multe servere publice ce oferă servicii de mesagerie bazată pe XMPP, dar oricine își poate instala acest serviciu pe serverul personal și poate comunica prin intermediul lui cu alte servere mai cunoscute (ca Gtalk sau Facebook).

Meniu:

Protest împotriva tratatului ACTA

Mii de români și-au exprimat pe Internet dorința ca astăzi, 11 februarie la ora 17.00, să iasă în stradă ca să protesteze împotriva semnării și posibilei ratificări a tratatului ACTA de către România și Uniunea Europeană. Această acțiune face parte dintr-o inițiativă europeană mai largă, de protest al cetățenilor statelor membre UE împotriva tratatului care, dacă este ratificat, va permite încălcarea drepturilor omului la viață privată, liberă exprimare și cultură, dar și incriminarea utilizatorilor care-și exercită drepturile de a copia, modifica și distribui creațiile digitale pe care le dețin. Fostul guvern al României a semnat în urmă cu două săptămâni că este de acord să intre în dezbaterile pentru ratificarea tratatului redactat la inițiativa Japoniei care încurajează statele semnatare să oblige furnizorii de servicii de Internet să monitorizeze activitatea utilizatorilor pe Internet în vederea verificării și condamnării acelora care folosesc copii neautorizate de către titularii drepturilor de autor și conexe.

20 de aplicații libere pentru Internet

Echipa revistei Fii liber a compus o listă cu 20 de aplicații libere extrem de folositoare pentru Internet. Fiecare dintre aceste aplicații poate fi instalată pe serverul personal sau al organizației din care utilizatorul face parte. Ne dorim astfel, să încurajăm utilizatorii să renunțe la serviciile proprietărești, bazate pe aplicații nelibere, asupra cărora utilizatorii nu au absolut niciun control și să folosească aceste programe pe serverul pe care îl au în administrare. Mai mult, în lista de mai jos se regăsesc aplicații ce sunt folosite de utilizatori din întreaga lume pentru realizarea unor rețele descentralizate (de socializare, de contribuție la cod etc.).

Recomandarea noastră este ca de fiecare dată când apelați la un serviciu de pe Internet, să vă întrebați dacă nu puteți să aveți un serviciu similar folosind o aplicație liberă pe serverul personal. Dacă alegeți să instalați și să folosiți aplicații libere, veți beneficia de controlul datelor personale, de gradul de confidențialitate dorit și de o securitate sporită.

Meniu:

Respingeţi Legea Big Brother - propunerea legislativă privind reţinerea datelor!

Text preluat și adaptat de la ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet.

 

Despre Legea Big Brother

 

Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului îi obligă pe furnizori să rețină, pe o perioadă de 6 luni, datele de trafic, de localizare și de identificare ale utilizatorilor și să le pună la dispoziția organelor de urmărire penală, instanțelor de judecată și organelor de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Propunerea legislativă prezintă o serie de probleme legate de:

Top cinci probleme ale tratatului ACTA

Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.

Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):

  1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet.

    Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb (Aviz 2010 ref. la ACTA). Un asemenea sistem a fost deja declarat ilegal de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).

  2. Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”.

    Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.

     

  3. Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”.

    Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză de minimis, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

  4. ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.

    Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obține aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.

  5. Textul este vag și neclar

    În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (română sau engleză). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.

Pagini

Abonare la Fii liber RSS