Fii liber - GPL http://fii-liber.ro/taguri/gpl ro Se iau măsuri pentru apărarea libertății utilizatorilor de Linux http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//conservancy-header.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/conservancy-header.png" style="margin-left: 5px; margin-right: 5px; float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>În sfârșit, avem o veste îmbucurătoare privind <a href="http://www.h-online.com/open/features/Enforcing-the-GPL-Kernel-hackers-join-the-fight-1586483.html">apărarea libertății</a> utilizatorilor nucleului Linux. Hăcuitorii de la Samba se alătură organizației <a href="http://sfconservancy.org/">Software Freedom Conservancy</a> (ro. păstrarea libertății programelor) în lupta contra celor care încalcă licența GNU GPL care acoperă codul nucleului Linux.</p> <!--break--><p>Organizația condusă de <a href="http://sfconservancy.org/about/officers/">Bradley M. Kuhn</a> și-a creat o reputație internațională după ce a <a href="https://lwn.net/Articles/478308/">impus condițiile GPL</a> celor care distribuie BusyBox modificat, printre care <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/10437.html">Sony</a>. Pentru reacordarea licenței, organizația cere respectarea licențelor și pentru celelalte programe libere distribuite de compania găsită vinovată de încălcarea licenței lui BusyBox. Astfel, folosind <a href="http://www.busybox.net/">BusyBox</a>, organizația a impus respectarea libertății utilizatorilor pentru mai multe programe.</p> <p> Este cunoscut faptul că liderii proiectului <a href="http://kernel.org">Linux</a>, pentru a determina creșterea popularității nucleului, au fost dintotdeauna foarte permisivi în privința codului neliber adăugat și nu au cerut niciodată transferul drepturilor de autor ale diverșilor contribuitori către o organizație responsabilă de proiect.</p> <p> Astfel, ne găsim în situația în care nucleul Linux este popular, dar nu-și poate schimba licența (la <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">GPLv3</a>, de exemplu) nici dacă ar vrea Linus Torvalds și ceilalți coordonatori. Mulți contribuitori care au părți mari de cod în nucleul Linux sunt dați dispăruți sau chiar decedați și nu-și pot exprima acordul sau dezacordul față de schimbarea licenței. Mai mult, nucleul este distribuit cu numeroase părți nelibere sau doar în format binar și în această privință <a href="http://linuxfoundation.org">Linux Foundation</a> nu are ce face, doar contribuitorii individuali pot să îi dea în judecată pe cei care încalcă drepturile oferite utilizatorilor și să fie reprezentați în instanță. Aici intervine Software Freedom Conservancy.</p> <p> Închei articolul cu un pasaj scris de <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/">Matthew Garret</a> care explică că ne îndreptăm spre o distopie, în care aceeași lege a drepturilor de autor se aplică preferențial, companiile fiind favorizate, iar utilizatorii oprimați.</p> <p>Originalul:</p> <p>„The alternative is a strangely ironic world where Sony are simultaneously funding lobbying for copyright enforcement against individuals and tools to help large corporations infringe at will. I'm not enthusiastic about that.”</p> <p> În română:</p> <p> „Alternativa este o lume ciudat de ironică în care Sony finanțează în același timp acțiunile de impunere a drepturilor de autor împotriva utilizatorilor individuali și unelte care să ajute corporațiile mari să le încalce după bunul lor plac. Nu sunt deloc încântat de acest lucru.”</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/nucleu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">nucleu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/concervancy" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">concervancy</a></li></ul></div> Thu, 05 Jul 2012 11:00:00 +0000 tct 209 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux#comments A apărut versiunea Alfa-9 a jocului 0 A.D http://fii-liber.ro/a-aparut-versiunea-alfa-9-a-jocului-0-ad <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//800px-0_A.D._logo.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/800px-0_A.D._logo.png" style="float: right; margin-left: 5px; margin-right: 5px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <p>A fost lansată versiunea <a href="http://wildfiregames.com/0ad/page.php?p=14450">Alfa-9 Ides of March</a> (ro. Idele lui Martie) a jocului complet liber de strategie în timp real <a href="http://wildfiregames.com/0ad/">0 A.D</a>. Față de versiunea Alfa-7, prezentată într-un <a href="http://fii-liber.ro/strategie-in-timp-real-si-grafica-moderna-intr-un-joc-liber-0ad">articol anterior</a>, motorul de inteligență artificială are acum un nou profil implicit, „qBot”, care se comportă imprevizibil, asemenea unui jucător uman experimentat.</p> <!--break--><p>Ultima versiune include opțiunea de a salva și relua parcursul unui joc contra calculatorului printr-o reîncărcare ulterioară (en. save/load game), un sistem pentru schimbul de resurse prin intermediul negustoriei (pe uscat sau pe apă), un nou sistem de luptă, de tipul „<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatr%C4%83,_h%C3%A2rtie,_foarfec%C4%83">piatră, hârtie, foarfecă</a>” și noi melodii incluse pe coloana sonoră.</p> <p>A apărut și o serie de modificări de detaliu care influențează stilul de joc:</p> <ul><li>Toate facțiunile au posibilitatea de a-și construi avanposturi (en. outposts) oriunde pe hartă, cu excepția teritoriului inamic. Acestea nu sunt rezistente și nu ajută la dezvoltare teritorială, dar sunt utile monitorizării activității de pe hartă.</li> <li>Lucrătorii trimiși să vâneze animale pentru a obține hrană nu se opresc din acestă activitate în momentul în care au terminat de recoltat carne de la un exemplar, ci vânează în continuare, până ce nu se mai găsește acea specie în zonă.</li> <li>Soldații pot fi selectați dintr-un grup mixt ținând apăsată tasta "Alt".</li> <li>Bazele aliaților sunt întotdeauna plasate alăturat pe hartă, chiar dacă aceasta este generată aleatoriu.</li> <li>În momentul recrutării, pot fi delegate sarcini pe care lucrătorii să le execute când ajung la locul de întâlnire (en. rally point).</li> </ul><p>Pentru a reflecta realitatea istorică, au fost modificate arhitectura clădirilor și comportamentul trupelor din civilizațiile persană (în versiunea <a href="http://wildfiregames.com/0ad/page.php?p=14448">Alfa-8 Haxāmaniš</a>) și romană (în <a href="http://wildfiregames.com/0ad/page.php?p=14450">versiunea actuală</a>) .</p> <p>Perșii beneficiază de călăreți și arcași puternici, de construcții rezistente, de comerț terestru dezvoltat și de agricultură extensivă.</p> <p class="rtecenter"><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Alpha-8-PersianBuildings.jpg" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/Alpha-8-PersianBuildings.jpg" alt="" title="" class="image-medium" /></a><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//LlJTW.jpg" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/LlJTW.jpg" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Romanii au o infanterie puternică, corăbii și mașini de război superioare altor civilizații, metode de minerit eficiente și structuri defensive solide.</p> <p class="rtecenter"><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//roman_buildings.jpg" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/roman_buildings.jpg" alt="" title="" class="image-medium" /></a><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//screenshot0156.jpg" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/screenshot0156.jpg" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Jocul este disponibil sub formă de <a href="http://trac.wildfiregames.com/wiki/LatestReleaseLinux">pachete</a> pentru o parte dintre distribuțiile de GNU/Linux, dar poate fi și <a href="http://trac.wildfiregames.com/wiki/BuildInstructions#Linux">compilat</a> (într-un mod puțin diferit față de versiunile anterioare).</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/181" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">0ad</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/alpha-9" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">alpha-9</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/alfa-9" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">alfa-9</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/178" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">joc</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/144" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">liber</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/180" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">strategie</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taguri/timp-real" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">timp real</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taxonomy/term/177" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">rts</a></li><li class="taxonomy-term-reference-8"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-9"><a href="/taguri/cc-sa" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">cc-by-sa</a></li></ul></div> Mon, 19 Mar 2012 18:48:37 +0000 fdcx 185 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/a-aparut-versiunea-alfa-9-a-jocului-0-ad#comments MAI: Noi nu vrem programe libere! http://fii-liber.ro/noi-nu-vrem-programe-libere-ministerul-afacerilor-interne <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p class="rtejustify">Ne place să credem că România se descurcă foarte bine în industria TI, că avem mulți experți și că suntem în primele locuri din lume la viteza internetului. Acum câteva luni am ocupat chiar locul <a href="http://www.webanalyticsworld.net/2011/06/fastest-internet-speeds-by-country-q4-2010.html">trei</a>. Din păcate, nu există suficientă transparență în cazul achizițiilor publice. Acum câteva luni am citit pe <a href="http://joinup.ec.europa.eu/news/ro-interoperability-requirements-force-ministry-block-open-source">site-ul oficial al Comisiei Europene</a> ceva ce m-a neliniștit foarte tare: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cere în caietul de sarcini pentru un proiect software nou excluderea <a href="http://www.e-achizitii.com/view_anunt.php?id_anunt=387979">explicită</a> a programelor libere din propunerile de proiect ce doresc să participe la licitație.</p> <p class="rtejustify">Această mențiune este evidențiată folosind culoarea galben în caietul de sarcini (<a href="http://www.e-achizitii.com/download_document.php?id_document=610611&amp;id_anunt=387979&amp;id_anunt_atribuit=0">Caiet de sarcini</a> „ROCRIS”, pagina 64). Este totuși vorba de un proiect evaluat la 2,7 milioane de euro. <a href="http://fii-liber.ro/despre-proiectul-fii-liber">Programele libere</a> sunt programe care nu limitează drepturile utilizatorilor de a le utiliza, copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți, și încurajează acest gen de activități, spre deosebire de programele nelibere care restricționează aceste libertăți ale utilizatorilor. Libertatea de a distribui un astfel de program reprezintă un avantaj economic evident. Având în vedere că în cerințele proiectului Rocris este interzisă folosirea programelor libere, devine cel puțin amuzant faptul că unul dintre criteriile de atribuire a proiectului este prețul cel mai scăzut. Menționez faptul că nu este vorba de licența sub care va fi eliberat tot proiectul, ci de licențele sub care sunt eliberate componentele proiectului (servere web, sisteme de baze de date, sisteme de operare).</p> <p class="rtejustify">Citind toate aceste lucruri neplăcute am dorit să văd ce părere are presa română în legătură cu acest lucru. După o scurtă căutare pe internet am descoperit că cea mai mare problemă a acestui proiect a fost sistematic <a href="http://www.euroavocatura.ro/stiri/6750/PROIECTUL_ROCRIS_-_Sistemul_Informatic_al_Cazierului_Judiciar_Roman">exclusă</a> de <a href="http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sistemul-de-cazier-judiciar-romanesc-conectat-la-cel-european-din-aprilie-2012-216356.html">presa</a> <a href="http://stiri.rol.ro/sistemul-de-cazier-judiciar-romanesc-conectat-la-cel-european-din-aprilie-2012-683963.html">română</a>. Pot da vina pe neștiință în această situație. Un singur <a href="http://creationn.webbusiness.ro/?p=1786">jurnal</a> pare să înțeleagă de ce excluderea folosirii programelor libere pentru un proiect atât de costisitor este absurdă și nejustificată. În schimb, <a href="http://www.metamorphosis.org.mk/en/news/world/1972-somnevanja-okolu-validnosta-na-zabranata-za-softver-so-otvoren-kod-od-strana-na-romanskoto-mvr">presa</a> din străinătate acordă o atenție sporită <a href="http://cosi.cms.waikato.ac.nz/news/news/romanian-government-tender-prohibits-open-source">subiectului</a>. <a href="http://www.bristolwireless.net/2011/08/doubts-about-the-validity-of-romanian-ministrys-open-source-ban/">Unul</a> dintre articole lansează ipoteza că anumiți membri ai Guvernului României au dorit să excludă participarea la licitație a anumitor producători de programe, favorizănd pe alții.</p> <p class="rtejustify">Majoritatea utilizatorilor nu folosesc foarte multe programe libere. În general, lista programelor libere utilizate frecvent de acesta, se rezuma la un navigator ca Firefox și, poate, o suită de birou ca LibreOffice sau Open Office. În companiile mari, în schimb, folosirea programelor libere a devenit aproape un standard. Google, Facebook, Twitter și Wikipedia sunt doar câteva nume. Încet încet, această tendință de folosire a standardelor și a programelor libere începe să prindă și în mediul guvernamental. Modelul cooperării s-a dovedit a fi superior modelului capitalist în anumite situații.</p> <p class="rtejustify">Uniunea Europeană chiar <a href="http://ec.europa.eu/dgs/informatics/oss_tech/index_en.htm">recomandă</a> eliberarea sau folosirea programelor dezvoltate sub o licență liberă. "European Union Public Licence" (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/European_Union_Public_Licence">EUPL</a> - Licența publică a Uniunii Europene) este o licență creată de Uniunea Europeană. Această este compatibilă cu licențele GPLv2 si GPLv3 și cu legile drepturilor de autor din 27 de state membre ale Uniunii Europene. Deși licitația s-a efectuat acum câteva luni, iar știrea nu este tocmai nouă, consider că nu a primit suficientă acoperire din partea presei naționale. Sper că această situație neplăcută s-a creat din neștiință și nu din alte motive, deși atitudinea față de programele libere a fostului ministru al comunicațiilor pare destul de <a href="http://www.h-online.com/open/news/item/More-confusion-over-Romania-s-position-on-open-source-1330890.html">confuză</a>. Să sperăm că noul ministru al comunicațiilor are o atitudine care se aliniază cu principiile Uniunii Europene.</p> <p class="rtejustify">Nu îndrăznesc să <a href="http://www.focus.com/fyi/50-places-linux-running-you-might-not-expect/">visez</a> la o Românie în care <a href="http://news.cnet.com/French-parliament-dumping-Windows-for-Linux/2100-7344_3-6138372.html">toată</a> <a href="http://arstechnica.com/open-source/news/2009/03/french-police-saves-millions-of-euros-by-adopting-ubuntu.ars">administrația</a> și <a href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/7034828.stm">școlile</a> folosesc programe libere sau în care <a href="http://ostatic.com/blog/in-giving-back-brazil-sets-a-good-open-source-example">Guvernul</a> să contribuie la dezvoltarea lor. Însă, a acorda șanse egale programelor libere și celor nelibere, mi se pare un criteriu elementar pentru crearea unei licitații corecte, mai ales că principalul criteriu de selecție este prețul scăzut.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/povestiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Povestiri adevărate</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li></ul></div> Mon, 05 Mar 2012 08:54:34 +0000 andreicristianpetcu 182 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/noi-nu-vrem-programe-libere-ministerul-afacerilor-interne#comments Programe libere nu înseamnă programe gratuite http://fii-liber.ro/content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Foarte des programele libere sunt numite din greșeală programe „gratuite”. Spre exemplu, mulți oameni când se referă la sistemul de operare <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a>, îl numesc „sistem gratuit”. Acest lucru se datorează necunoașterii sau neînțelegerii corecte a ceea ce este un program liber, dar și unor campanii nu tocmai corecte în care oamenii sunt învățați să gândească doar în termenii „preț” și „performanță”. De la unii care apreciază calitatea unui produs prin prisma costului, auzim adesea replica "n-are cum să fie bun, dacă-i gratis!", în timp ce pentru alții principala calitate a unui produs este tocmai faptul că este gratis. </p> <p>GNU/Linux este o colecție de „programe libere”, dar libertatea unui program nu implică gratuitatea. Dacă vom medita puțin vom vedea că există o diferență între ceea ce este „liber” și ceea ce este „gratis”. Ceea ce poate fi gratis nu este întotdeauna și liber.</p> <p><strong>Ce este un program liber?</strong></p> <p><a style="float:left; margin-right: 1em;" href="http://gnu.org" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/gnu-head.jpg" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Când spunem că un program este liber, nu ne referim la preț, ci la libertatea utilizatorilor:</p> <ul><li>Libertatea de a utiliza programul, în orice scop.</li> <li>Libertatea de a studia modul de funcționare al programului și de a-l adapta nevoilor proprii. Aici avem și o precondiție obligatorie privind accesul la codul sursă al programului.</li> <li>Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării celor din jur.</li> <li>Libertatea de a îmbunătăți programul și de a pune și îmbunătățirile la dispoziția publicului, în folosul întregii societăți. Accesul la codul sursă este o precondiție și pentru aceasta.</li> </ul><p>Din această definiție (vedeți o <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html" class="external">definiție</a> mai detaliată în engleză) nu reiese că un program liber este implicit și disponibil gratuit. Utilitarele, editoarele, compilatoarele, interpretoarele și bibliotecile GNU, nucleul Linux, navigatorul Firefox, suita de birou LibreOffice și multe altele sunt programe libere. Mai jos vom înțelege de ce este lipsit de sens să numim aceste programe „gratuite”, chiar dacă multe din distribuțiile principale, orientate pe cerințele utilizatorului comun, sunt și gratuite.</p> <p><strong>Programe nelibere</strong></p> <p>Programele ce restricționează libertățile utilizatorilor, discutate mai sus, sunt numite nelibere. Noi nu condamnăm dreptul la proprietate, dar credem că acesta este impropriu pentru informația digitală, pentru că informația poate fi copiată foarte ușor, cu costuri apropiate de 0; este abuziv doar să închiriezi astfel de copii utilizatorilor și aproape imposibil să încerci să controlezi toate copiile ce pot fi create.</p> <p>Exemple de programe nelibere sunt Microsoft Windows, Office și Internet Explorer, Adobe Photoshop, Skype, Air, Acrobat Reader și Flash. Folosind aceste programe nu veți avea nici prima libertate completă (<em>libertatea de a folosi, în orice scop</em>), iar celelate sunt excluse. Spre exemplu, ca să faceți o copie a unui program neliber trebuie să fiți autorizat de către dezvoltator. Licența vă interzice să-l copiați și să-l dați mai departe. Să studiați codul sursă al programului, să-l îmbunătățiți, să-l modificați – aceste lucruri nu le veți putea face deoarece proprietarii nu oferă codul sursă al programului și adesea interzic orice tentativă de a studia cum funcționează, folosind de exemplu metoda ingineriei inverse. Incapacitatea de a studia codul sursă face aproape imposibilă o verificare că programul pe care îl folosiți face doar ceea ce aveți nevoie, sau face și alte lucruri în plus, fără știrea dumneavoastră (cum ar fi, să vă spioneze).</p> <p>Dacă un program nu oferă măcar una din cele patru libertăți, el este neliber. Sunt programe pe care le puteți folosi și copia, dar ele nu sunt programe libere deoarece nu aveți acces la codul sursă. Un program va fi liber doar atunci când vă oferă integral cele patru libertăți.</p> <p><strong>„Comercial”, „necomercial”…</strong></p> <p>De asemenea, foarte des, programele libere și GNU/Linux sunt numite “necomerciale”, astfel dorindu-se a le distinge de cele nelibere. Evident că acest lucru este greșit. În realitate, atât programul liber, cât și acela neliber, pot fi (sau pot să nu fie) dezvoltate și distribuite în scopuri comerciale. Mai mult decât atât, dacă un program liber nu ar oferi această posibilitate (spre exemplu, distribuire în scopuri comerciale) el ar fi unul neliber. Unica diferență între programul liber și cel neliber este aceea ce se referă la libertate. Primul întotdeauna va fi liber și va oferi integral cele patru forme de libertate utilizatorilor, iar al doilea le va restricționa.</p> <p><strong>Licența Publică Generală GNU</strong></p> <p><a style="float: left;" href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html" title="Licența Publică Generală GNU" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/500px-GNU_General_Public_License_3_Logo.svg_.png" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Astăzi majoritatea programelor libere sunt lansate cu o licență numită <a href="http://www.gnu.org/copyleft/gpl.html" class="external">Licența Publică Generală GNU</a>. Este o licență care ne asigură că programul va oferi utilizatorilor cele patru libertăți. Există și alte licențe cu care sunt lansate programe libere, însă Licența Publică Generală GNU este cea mai răspândită.</p> <p>Un program lansat cu această licență nu obligă dezvoltatorii să ofere numaidecât programul în mod gratuit, însă odată ce ați obținut un program liber (gratis, sau contra cost) de la dezvoltator, veți avea întotdeauna cele patru libertăți. Din aceste motive, uneori puteți întâlni expresia „cele patru libertăți incluse” atunci când veți obține un program liber.</p> <p>Licența Publică Generală GNU se bazează pe noțiunea de <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Copyleft" class="external">copyleft</a>, care asigură că libertăţile utilizatorilor vor fi transmise integral către utilizatorii versiunilor modificate ale programului.</p> <p><strong>Care este conexiunea dintre libertatea și gratuitatea programelor ?</strong></p> <p>De ce, în cele mai multe cazuri, utilizatorii pot să obțină și să folosească programele libere fără să plătească? Într-un cuvânt, aceasta este o consecință a libertății acordate utilizatorilor. Odată ce ați obținut un program liber, îl puteți copia și transmite, plasa chiar și în spațiul public, iar aceste acțiuni sunt legale.</p> <p>În general, afacerea cu programe libere este orientată în sfera serviciilor tehnologiilor informaționale. Unii dezvoltatori își construiesc modelul de afacere pe dezvoltarea de programe libere. Unii oferă servicii de asistență în jurul produsului pe care-l dezvoltă, alții vând dispozitive ce au preinstalate aceste programe (spre exemplu, tablete cu Android, diverse servere, rutere, dispozitive mobile etc.). Oricare ar fi modelul, dezvoltatorii sau companiile, chiar dacă dezvoltă produsul propriu (și-l oferă contra plată), nu au drepturi exclusive asupra programului liber, aceast lucru este stipulat de licența liberă. Din aceste motive, sunteți liber să modificați, să studiați și să răspândiți aceste programe. Acest lucru îl poate face oricine (organizație, comunitate, un proiect public, ...), oferind ulterior altora, fără plată, aceste programe libere (din diferite considerente). Unele comunități lucrează în complicitate cu companiile pentru a crea un program liber și invers. În consecință, majoritatea programelor libere devin accesibile gratis, sau la un preț foarte mic[*].</p> <p>Pe de altă parte, modelul economic al programelor proprietare se bazează, în mare parte, pe vânzarea licențelor care impun restricții asupra utilizatorilor. Spre exemplu, mulți spun „am cumpărat un Windows”, ceea ce nu este adevărat. Oamenii cumpără doar o permisiune, pe un termen limitat, de a folosi (doar în anumite condiții) un program neliber, fără libertatea a studia, modifica, distribui, și, desigur, fără a deveni proprietarii produsului achiziționat, adică a programului pe care îl au pe disc, sau pe calculator. Cu programul liber însă deveniți adevărații proprietari și sunteți liberi să faceți orice cu el.</p> <p><strong>Cărți</strong><br />[*]Deoarece nu putem în acest articol discuta toate subtilitățile în ceea ce privește întrebarea „cum au dezvoltatorii profit realizând programele libere?”, vă recomandăm mai jos două cărți:</p> <ul><li><a href="http://conceptsl.com/veille/Entrepreneuriat/economic-models_en.pdf" class="external">The economic models of Free Software</a> de <a href="http://april.org" class="external">April</a></li> <li><a href="http://ftacademy.org/materials/fsm/5#1" class="external">Economic aspects and business models of Free Software</a> de Amadeu Albós Raya, Lluís Bru Martínez și Irene Fernández Monsalve</li> </ul></div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li></ul></div> Wed, 25 Jan 2012 07:23:29 +0000 Iurie Nistor 160 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite#comments