Fii liber - Internet http://fii-liber.ro/taguri/internet ro Curtea Europeană de Justiție: Firmele de găzduire nu pot fi obligate să aplice cenzura http://fii-liber.ro/content/curtea-european%C4%83-de-justi%C8%9Bie-firmele-de-g%C4%83zduire-nu-pot-fi-obligate-s%C4%83-aplice-cenzura <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><i>Text preluat și adaptat de la <a href="http://apti.ro/">ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet.</a></i> Astăzi Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat o nouă decizie crucială pentru libertatea Internetului în cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus întrebarea dacă un judecător poate să dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de rețele sociale în Belgia, deci are doar un rol de găzduitor al informațiilor.</p> <!--break--><p>CEJ a decis astăzi că o astfel de cerere ar fi contrară normelor Uniunii Europene (care prevede în directiva privind comerțul electronic că este interzis să se impună o supraveghere generală): - ar determina o atingere gravă a libertății de a desfășura o activitate comercială a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă; - ar putea să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale – mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; - ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit. Comunicatul de presa al CEJ este deja public, iar decizia integrală va fi publicată pe site-ul instituției în cursul zilei de astăzi. Această decizie merge pe aceiași linie cu cea din cazul Sabam vs. Scarlet decis de CEJ în noiembrie anul trecut (atunci era vorba de un furnizor de acces la Internet, nu de găzduire). Împreună cu cei de la EDRi și ApTI am pregătit o serie de întrebări frecvente, prin care să puteți înțelege mai ușor implicațiile acestui caz: <b>Această decizie reprezintă o nouă victorie pentru libertățile fundamentale?</b> Da. Într-un climat politic în care caracteristicile de bază ale Internetului, așa cum îl știm astăzi, sunt în joc, decizia judecătorilor europeni atrage din nou atenția asupra importanței evitării supraîncărcării instrumentelor de comunicare cu tehnologii restrictive. Acest lucru este crucial pentru protecția drepturilor omului pe Internet, precum și a importanței economice a acestuia. Pentru a doua oară în decurs de câteva luni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat importanța unui Internet deschis și liber, care respectă libertățile fundamentale, precum libertatea de comunicare, viața privată și libertatea de a desfășura activități economice. Vedeți mai multe răspunsuri la întrebări pe <a href="http://apti.ro">apti.ro</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/internet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Internet</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/cenzur%C4%83" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Cenzură</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/g%C4%83zduire" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">găzduire</a></li></ul></div> Fri, 17 Feb 2012 09:55:09 +0000 Iurie Nistor 169 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/curtea-european%C4%83-de-justi%C8%9Bie-firmele-de-g%C4%83zduire-nu-pot-fi-obligate-s%C4%83-aplice-cenzura#comments 20 de aplicații libere pentru Internet http://fii-liber.ro/content/20-de-aplica%C8%9Bii-libere-pentru-internet <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Echipa revistei <i>Fii liber</i> a compus o listă cu 20 de aplicații libere extrem de folositoare pentru Internet. Fiecare dintre aceste aplicații poate fi instalată pe serverul personal sau al organizației din care utilizatorul face parte. Ne dorim astfel, să încurajăm utilizatorii să renunțe la serviciile proprietărești, bazate pe aplicații nelibere, asupra cărora utilizatorii nu au absolut niciun control și să folosească aceste programe pe serverul pe care îl au în administrare. Mai mult, în lista de mai jos se regăsesc aplicații ce sunt folosite de utilizatori din întreaga lume pentru realizarea unor rețele descentralizate (de socializare, de contribuție la cod etc.).</p> <p>Recomandarea noastră este ca de fiecare dată când apelați la un serviciu de pe Internet, să vă întrebați dacă nu puteți să aveți un serviciu similar folosind o aplicație liberă pe serverul personal. Dacă alegeți să instalați și să folosiți aplicații libere, veți beneficia de controlul datelor personale, de gradul de confidențialitate dorit și de o securitate sporită.</p> <!--break--><h3><b>WordPress</b></h3> <p><a href="http://wordpress.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//wordpress_3.1_0.png" width="71" height="70" alt="" title="" /></a> </p><p><a href="http://wordpress.org/">WordPress</a> este una din cele mai cunoscute platforme pentru publicarea jurnalelor personale. Deoarece WordPress dispune de un sistem de șabloane scrise în limbajele HTML și CSS, platforma poate oferi ușor posibilitatea de a realiza situri complexe, cum ar fi portaluri de știri. Procedura de instalare a platformei este simplă și poate fi efectuată chiar și de utilizatori neexperimentați.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Drupal</b></h3> <p><a href="http://drupal.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//druplicon.small_.png" width="61" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://drupal.org">Drupal</a> este unul dintre cel mai cunoscute sisteme modulare de gestionare a conținutului. Poate fi folosit în calitate de platformă pentru situri, începând de la jurnale personale și până la portaluri complexe de știri, situri pentru organizații și instituții, situri pentru comunități. Instalarea, configurarea și administrarea lui este relativ simplă. Deoarece este un sistem modular, instalarea sau activarea modulelor permite o extindere enormă a posibilităților platformei.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Redmine</b></h3> <p><a href="http://www.redmine.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//redmine.png" height="50" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.redmine.org">Redmine</a> este o aplicație destinată pentru managementul proiectelor și evidența erorilor, o alternativă la serviciile nelibere lighthouseapp.com și code.google.com. De asemenea oferă un sistem de management a utilizatorilor și rolurilor, pagini wiki și forumuri pentru proiecte, notificare prin e-mail și multe altele. Este folosit în diferite domenii, începând de la organizații de afaceri și terminând cu instituții, proiecte publice și comunități.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Gitorious</b></h3> <p><a href="http://gitorious.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Gitorious.png" width="70" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://gitorious.org">Gitorious</a> - o aplicație care poate oferi găzduirea proiectelor colaborative din sfera programelor libere și alte domenii de dezvoltare care folosesc programul Git (un program ce oferă controlul distribuit al versiunilor). Pe lângă aceasta, Gitorious oferă pagini wiki pentru proiecte și o interfață pentru gestionarea cererilor de revizuire a codului, vizualizarea activității proiectului și al dezvoltatorilor. Reprezintă o alternativă a serviciului neliber github.com</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>YaCy</b></h3> <p><a href="http://yacy.net/en/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//YaCy_logo_1.png" width="111" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://yacy.net/en/">YaCy</a> este un motor de căutare, însă în comparație cu motoarele de căutare comune, el poate fi rulat pe calculatorul oricărui utilizator și poate realiza căutări peer-to-peer obținând rezultate directe de la alte noduri. Atunci când folosim YaCy nu avem nevoie de un server central, iar acest lucru oferă utilizatorilor libertate și confidențialitate la căutare. Instalarea acestei aplicații este simplă deoarece se află în depozitele multor distribuții <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a>.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Diaspora</b></h3> <p><a href="http://diasporaproject.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//4605757354_dbf78ca47d.jpg" width="294" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://diasporaproject.org">DIASPORA*</a> este o aplicație cu ajutorul căreia putem realiza o rețea socială descentralizată, este o alternativă pentru rețele centralizate ca Facebook. Proiectul a fost lansat recent, dar e de succes și se dezvoltă rapid. De obicei un server care rulează DIASPORA* este numit „capsulă” (eng. pod). Serverul dumneavoastră poate deveni și el o capsulă care v-ar permite să vă conectați în mod descentralizat cu alte capsule. DIASPORA permite scrierea de mesaje și comentarii, folosirea etichetelor în mesaje, gestionarea „aspectelor” pentru a clasifica lista de contacte etc.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>StatuNET</b></h3> <p><a href="http://status.net/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Status.net_.png" width="117" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://status.net">StatusNET</a> - aplicație pentru realizarea rețelelor sociale descentralizate de tip microjunal. Este scris în PHP și implementează standardul deschis OStatus pentru comunicarea dintre servere. Acest program poate fi instalat foarte ușor pe serverul personal și odată instalat vă puteți conecta la alte servere ce rulează StatusNET, adică puteți comunica în mod descentralizat cu toată rețeaua. Actualmente StatusNET suportă micromesaje, etichete, crearea grupurilor și multe altele.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>GNU MediaGoblin</b></h3> <p><a href="http://mediagoblin.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//mediagoblin_dark_large.png" width="382" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p>Scopul proiectului <a href="http://mediagoblin.org">GNU MediaGoblin</a> este să creeze o platformă ce permite utilizatorilor să împărtășească (în mod descentralizat) fotografii, filme și muzică, devenind o alternativă a unor situri centralizate ca Flickr și YouTube.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Piwigo</b></h3> <p><a href="http://www.piwigo.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Piwigo_logo.png" width="278" height="80" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.piwigo.org/">Piwigo</a> este o aplicație pentru realizarea galeriilor foto. Are un sistem de șabloane și module care pot extinde posibilitățile galeriei. Puteți adăuga fotografii în mod obișnuit, folosind navigatorul, sau cu ajutorul unui client FTP, ori folosind aplicații dedicate (inclusiv cele de pe telefoane). Cu ajutorul interfeței de administrare se pot adăuga și gestiona rolurile de acces ale utilizatorilor galeriei, se pot crea albume, categorii și etichete.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Piwik</b></h3> <p><a href="http://piwik.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//g3969.png" width="205" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://piwik.org">Piwik</a> reprezintă o aplicație destinată pentru a realiza analiza siturilor, este o alternativă pentru serviciul neliber Google Analytics. Piwik are o interfață pentru programe de aplicații (API) care permit accesarea datelor, managementul utilizatorilor, siturilor, rapoartelor. De asemenea suportă module pentru a extinde posibilitățile de confidențialitate. Este tradus în mai mult de 45 de limbi.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>MediaWiki</b></h3> <p><a href="http://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//MediaWiki-smaller-logo.png" width="74" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki">MediaWiki</a> este o aplicație cu ajutorul căreia putem realiza pagini și situri de tip wiki. Este una din platformele de bază a proiectului Wikipedia. Odată ce a fost instalată, putem foarte ușor să creăm, spre exemplu, documentații, ghiduri, cursuri sau manuale online, care pot fi editate în colaborare. Aplicația e foarte utilă mai în ales pentru sistemele de educație și în sfera științei. Se instalează ușor are un sistem de șabloane și extensii.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Moodle</b></h3> <p><a href="http://moodle.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//path3428.png" width="269" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://moodle.org">Moodle</a> reprezintă o platformă de învățare, cunoscut de asemenea și ca un Sistem de Management al Cursului. Este foarte util pentru profesori sau în general pentru sfera educației deoarece cu el se poate crea conținut educațional în mod colaborativ.</p> <p>Aplicația Moodle este tradusă în mai multe limbi, inclusiv în română. Vizitând pagina proiectului <a href="http://moodle.ro">Moodle România</a> veți putea găsi mai multe informații și ajutor în română cum să folosiți acest program pentru educație, în câte instituții și de cine este folosit în România.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>OwnCloud</b></h3> <p><a href="http://www.owncloud.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//595px-OwnCloud2-Logo.svg_.png" width="134" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p>Aplicația pentru internet <a href="http://www.owncloud.org/">OwnCloud</a> este destinată pentru a putea prin intermediul ei ușor stoca datele online. Oferă utilizatorilor posibilitatea de a împărtăși fișiere, a crea fluxuri de muzică și galerii foto, a edita documnete, a se autentifica <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/WebDAV">WebDAV</a>, a organiza evenimente (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/CalDAV">CalDAV</a>)și contacte (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/CardDAV">CardDAV</a>).</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>RoundCube</b></h3> <p><a href="http://www.roundcube.net/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Roundcube.png" width="212" height="56" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.roundcube.net/">Roundcube</a> este un client pentru email. Este scris în PHP și folosește tehnologia Ajax care oferă o mai bună interacțiune cu utilizatorul decât alți clienți obișnuiți. De asemenea el poate fi utilizat pentru a oferi servicii de email. Spre exemplu, mai multe universități, cum ar fi Harvard University și UC Berkeley, îl folosesc pentru a oferi servicii de email pentru studenți.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>GNU Mailman</b></h3> <p><a href="http://www.gnu.org/software/mailman/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Gnu_mailman_logo2010.png" width="112" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p>Aplicația <a href="http://www.gnu.org/software/mailman/">GNU Mailman</a> este destinată pentru managementul listelor de discuții pe e-mail. Este folosit pentru a gestiona listele de discuții ale comunităților, organizațiilor, universităților etc. Aplicația oferă o mulțime de posibilități, cum ari fi, o interfață pentru administrare, arhivare și filtrare a listelor, managementul utilizatorilor și moderatorilor.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>phpBB</b></h3> <p><a href="http://www.phpbb.com/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//320px-Phpbb3-ccw-logo.png" width="151" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.phpbb.com/">phpBB</a> reprezintă una dintre cele mai populare aplicații pentru realizarea forumurilor. Este realizat în PHP și poate fi instalat și configurat relativ simplu. Oferă un sistem de șabloane și o interfață de administrare accesibilă chiar și pentru utilizatorii neexperimentați. phpBB poate fi folosit pentru forumuri ale proiectelor, ale comunităților sau chiar ale organizațiilor.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>SparkleShare</b></h3> <p><a href="http://sparkleshare.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//slide-1.png" width="50" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://sparkleshare.org">SparkleShare</a> este o aplicație ce oferă posibilitatea de a stoca ușor și de a împărtăși fișiere pe internet. Reprezintă o alternativă a serviciului neliber Dropbox.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>lilURL</b></h3> <p><a href="http://lilurl.sourceforge.net/">lilURL</a> - un simplu script care scurtează legăturile, este o alternativă a unor servicii ca TinyURL, dar care-l puteți instala pe serverul dvs.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Shapado</b></h3> <p><a href="http://shapado.com/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//shapado.png" width="217" height="61" alt="" title="" /></a></p> <p>Dacă aveți nevoie să realizați situri de tipul „FAQ”, <a href="http://shapado.com/">Shapado</a> este o soluție foarte simplă și rapidă. Aplicația este folosită, spre exemplu, pentru a răspunde la întrebările utilizatorilor unei distribuții GNU/Linux sau pentru alte proiecte. Ea oferă posibilitatea de a comenta întrebările, a le clasifica cu ajutorul etichetelor și categoriilor, a vizualiza cea mai discutată întrebare sau pe cele la care nu au fost date un răspuns.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Tiny Tiny RSS</b></h3> <p><a href="http://tt-rss.org/redmine/">Tiny Tiny RSS</a> este o aplicație foarte utilă pentru agregarea fluxurilor RSS. Interfața sa este foarte apropiată de cea a unor aplicații pentru birou.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/160" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Descentralizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/internet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Internet</a></li></ul></div> Fri, 10 Feb 2012 16:36:53 +0000 Iurie Nistor 162 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/20-de-aplica%C8%9Bii-libere-pentru-internet#comments Top cinci probleme ale tratatului ACTA http://fii-liber.ro/content/top-cinci-probleme-ale-tratatului-acta <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><i>Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).</i></p> <p>ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.</p> <p>Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):</p> <ol><li> <p><strong>Monitorizarea utilizatorilor de Internet.</strong></p> <p>Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb <a href="http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Opinions/2010/10-02-22_ACTA_RO.pdf">(Aviz 2010 ref. la ACTA)</a>. Un asemenea sistem <a href="http://edri.org/scarlet_sabam_win">a fost deja declarat ilegal</a> de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).</p> </li> <li> <p><strong>Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”</strong>.</p> <p>Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. <a href="http://www.edri.org/edrigram/number9.12/irish-dpa-investigates-three-strikes">Asta s-a întâmplat în Irlanda</a> printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.</p> <p> </p> </li> <li> <p><strong>Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”</strong>.</p> <p>Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză <em>de minimis</em>, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?</p> </li> <li> <p><strong>ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.</strong></p> <p>Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, <a href="http://www.edri.org/ACTA_transparency">nu s-au putut obține aceste documente</a>. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.</p> </li> <li> <p><strong>Textul este vag și neclar</strong></p> <p>În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (<a href="http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/11/st12/st12196.ro11.pdf">română</a> sau <a href="http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/11/st12/st12196.en11.pdf">engleză</a>). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.</p> </li> </ol><!--break--><p>Dacă aș fi de rea-credință, aș spune că punctele 4 și 5 de fapt ascund realitatea a ceea ce se dorește: un sistem de tipul celor 3 lovituri (ca în Franța) de implementat în toată lumea și realizarea de Deep Packet Inspection pentru toți utilizatorii de Internet.</p> <p>Dacă aș fi de bună credință, ar trebui să zic că un singur lucru este cert: <strong>Tratatul pune drepturile de „proprietate intelectuală” mai presus de drepturile fundamentale.</strong></p> <p>După cum spuneam mai sus, textul este în mare măsură periculos pentru interpretările care se pot face. Tocmai de aceea e bine să menționăm opiniile detaliate ale mai multor specialiști care au analizat ACTA:</p> <p><strong>Opinii contra ACTA</strong></p> <ul><li> <a href="http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Opinions/2010/10-02-22_ACTA_RO.pdf">Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor - Aviz referitor la ACTA (2010)</a></li> <li> <a href="http://www.europarl.europa.eu/committees/en/INTA/studiesdownload.html?languageDocument=EN&amp;file=43731">Raport făctut pentru Comisia INTA a Parlamentului European de experți independenți</a> (iunie 2011)</li> <li> <a href="http://rfc.act-on-acta.eu/fundamental-rights">Opinie cu privire la compatibilitatea ACTA cu CEDO și Carta UE a Drepturilor omului - raport din 2 experți pentru grupul verzilor din Parlamentul European (2009)</a></li> <li> <a href="http://www.iri.uni-hannover.de/acta-1668.html">Opinia europenilor din zona academică cu privire la ACTA</a> (feb 2011).</li> <li> <a href="http://www.wcl.american.edu/pijip/go/academics10282010">Opinia Americanilor din zona academică cu privire la ACTA</a>.</li> </ul><p><strong>Opinii pro-ACTA</strong></p> <ul><li> <a href="http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/deve/pa/888/888355/888355en.pdf">Raport draft Comisia DEVE din Parlamentul European</a></li> <li> <a href="http://christianengstrom.files.wordpress.com/2011/12/sj-0661-11_legal-opinion.pdf">Opinia serviciului juridic din Parlamentul European </a> (și asta <a href="http://acta.ffii.org/?p=833">era un document secret</a> pe care nu au dorit sa-l facă public.)</li> </ul><p>Pentru cei ce sunt interesați de acțiune, <a href="http://www.apti.ro">site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI)</a> vă prezintă mai multe informații cu privire la <a href="http://apti.ro/cum-se-discuta-ACTA-in-Parlamentul-European">cum se va decide</a> în Parlamentul European și cel al Romaniei și cum puteți acționa. Poate și cu un site separat.</p> <p>Găsiți detalii referitor la acțiune la nivelul Parlamentului European și la:</p> <ul><li> <a href="http://edri.org/stopacta">http://edri.org/stopacta</a></li> <li> <a href="https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA">https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA</a></li> <li> <a href="http://acta.ffii.org/">http://acta.ffii.org/</a></li> </ul><p><b>În final 3 idei:</b></p> <p>a). Să nu demonizăm propunerea mai mult decât este în realitate. Nu se propune nici închiderea Internetului și nici pedepese cu închisoarea pentru cei care fac schimbul de fișiere prin interemediul torrentelor. Isteria nu ajută, argumentele da.</p> <p>b). Dezbaterea referitoare la ACTA se va întinde pe mai multe luni sau poate chiar ani. Media tradițională își va pierde interesul (așa cum nici nu l-a avut până acum 6 zile), dar problema ramâne.</p> <p>c). De fapt, ACTA nu este cel mai rău act normativ care ar putea fi adoptat și ar aduce atingere gravă drepturilor fundamentale pe Internet. <a href="http://apti.ro/node/114">Chestiunile de blocare a Internetului sau de păstrare a datelor de trafic</a> sunt pe cale de afi ori au fost adoptate - și au efecte directe chiar începând de mâine.</p> <p>Așa că păstrați-vă ochii deschiși și judecata limpede!</p> <p><i>[1] - Termenul „proprietare intelectuală” este unul confuz și noi vă încurajăm să evitați utilizarea lui. Pentru a înțelege de ce, vă propunem articolul lui Richard Stallman <a href="http://www.gnu.org/philosophy/not-ipr.ro.html">„Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie...”</a> - nota ed.</i></p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/acta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ACTA</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/cenzur%C4%83" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Cenzură</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/internet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Internet</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/drepturi" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Drepturi</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li></ul></div> Tue, 31 Jan 2012 10:29:36 +0000 Iurie Nistor 163 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/top-cinci-probleme-ale-tratatului-acta#comments