Fii liber - debian http://fii-liber.ro/taguri/debian ro Mozilla Firefox în Debian http://fii-liber.ro/mozilla-firefox-%C3%AEn-debian <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//debian-firefox.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-thumbnail" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/debian-firefox.png" style="float: right; margin-left: 5px; margin-right: 5px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>O problemă comună în rândul utilizatorilor sistemului de operare Debian se pare că este înlocuirea pachetului Iceweasel cu ultima versiune de Mozilla Firefox. Am ajuns la această concluzie după ce am fost abordat pe această temă în repetate rânduri, drept pentru care voi prezenta în continuare un mic ghid.</p> <!--break--><p>Am două precizări importante înainte de a continua, și pentru a elimina unele confuzii ușor de făcut:</p> <ul><li> am toată considerația pentru munca administratorilor de pachete din depozitele Debian. Au făcut întotdeauna o treabă excelentă, și nu mă pot plânge de calitatea sau cantitatea lor (deși sunt destui care o fac). <i>Kudos, glandium, for taking your time to integrate the Mozilla-related packages into Debian!</i></li> <li> nu sunt un maniac al versiunilor. Nu am nicio intenție de a rula ultimele versiuni ale programelor, în afara cazurilor în care le testez sau depind de funcționalități specifice lor. Aș putea trăi în oldstable pentru o săptămână de lucru, fără să am mari probleme de acomodare :-)</li> </ul><p>Atenție: exemplele de mai jos sunt construite utilizând „sudo”, dar dacă „sudo” nu este configurat pe sistem, toate comenzile care încep astfel vor trebui executate ca „root”.</p> <p><b>1. </b>Primul lucru de care avem nevoie este cea mai recentă versiune stabilă a Mozilla Firefox:</p> <pre> wget http://releases.mozilla.org/pub/mozilla.org/firefox/releases/latest/linux-i686/en-US/firefox-15.0.1.tar.bz2 </pre><p><b>2. </b>Arhiva astfel obținută va fi dezarhivată:</p> <pre> tar -xf firefox-15.0.1.tar.bz2 </pre><p><b>3. </b>...și mutată într-o locație tipică programelor adiționale, de exemplu /opt</p> <pre> sudo mv firefox/ /opt cd /opt/firefox/ </pre><p><b>4. </b>Pentru a nu avea probleme la actualizări, recomand trecerea directorului nou creat în proprietatea utilizatorului obișnuit de lucru, pe mașinile cu un singur utilizator de mediu grafic, sau a grupului comun utilizatorilor, pe sistemele unde este cazul. Voi oferi un exemplu care le combină pe ambele:</p> <pre> sudo chown victor:users . -R </pre><p>Opțional, dacă setarea se face pe grup:</p> <pre> chmod 774 . -R </pre><p><b>5. </b>Acum avem Firefox pe sistem, mai trebuie puțină grijă de extensii (voi păstra locația implicită a Iceweasel pentru asta):</p> <pre> ln -s /usr/lib/mozilla/plugins /opt/firefox/plugins </pre><p><b>6. </b>Pentru a înlocui comanda care lansează Iceweasel cu Firefox, am mutat-o pe cea veche:</p> <pre> sudo mv /usr/bin/firefox /usr/bin/firefox-iceweasel </pre><p><b>7. </b>...și am creat-o pe cea nouă:</p> <pre> sudo ln -s /opt/firefox/firefox /usr/bin/firefox </pre><p><b>8. </b>Sistemul mai are câteva mici nevoi pentru a accepta liniștit schimbarea. Întâi, o intrare .desktop:</p> <pre> sudo nano /usr/share/applications/firefox.desktop </pre><p>și lipit următorul conținut:</p> <pre> [Desktop Entry] Name=Firefox GenericName=Web Browser Comment=Mozilla Firefox Exec=/opt/firefox/firefox %u Terminal=false Icon=/opt/firefox/icons/mozicon128.png Type=Application Categories=Application;Network;WebBrowser; MimeType=text/html;text/xml;application/xhtml+xml;application/xml;application/vnd.mozilla.xul+xml;application/rss+xml;application/rdf+xml;image/gif;image/jpeg;image/png; StartupWMClass=Firefox-bin StartupNotify=true' </pre><p>ATENȚIE: Numele pictogramei se poate schimba de la o versiune la alta, de verificat periodic în caz că dispare brusc :-)</p> <p><b>8'. </b>La fiecare actualizare de sistem, Iceweasel va vrea să rescrie legătura din /usr/bin/firefox cu o legătură către el însuși. De aceea, de moment ce nu mai suntem interesați de Iceweasel, vom instrui aptitude să oprească actualizările pentru acesta(pentru asta va fi nevoie de root, probabil):</p> <pre> echo "iceweasel hold" | dpkg --set-selections</pre><p><b>9. </b>În continuare, am folosit update-alternatives pentru a obține efectul de navigator implicit pe sistem:</p> <pre> update-alternatives --install /usr/bin/x-www-browser x-www-browser /opt/firefox/firefox 100 update-alternatives --set x-www-browser /opt/firefox/firefox </pre><p>Am făcut pașii de mai sus pe un sistem pe 32 de biți, după cum se poate vedea din calea aleasă pentru descărcare. Ar fi interesant dacă cineva mi-ar trimite o adăugire și pentru 64 de biți (e foarte posibil să fie ceva diferit la extensii sau ia32-libs), pentru a acoperi cele mai importante arhitecturi.</p> <p>Pentru a ușura toate etapele, am compus un script simplu, care execută tot. Sunt două opțiiuni de utilizare:</p> <ul><li> cu „sudo”, caz în care nu se va alege dezactivarea actualizărilor. Pe sistemul meu a fost nevoie de „root”, altfel primeam: <pre> dpkg: error: operation requires read/write access to dpkg status area </pre></li> <li> de sub contul de „root”, în caz contrar</li> </ul><p>Codul este:</p> <pre> #!/bin/bash echo -n "Introdu numele utilizatorului care va folosi Mozilla Firefox [$(whoami)]: " read USER echo -n "Introdu grupul care va utiliza Firefox [$(id -gn)]: " read GROUP echo -n "URL-ul arhivei pentru instalare: " read URL echo -n "Vrei să blochezi actualizările Iceweasel (recomandat) - doar dacă ești logat ca root [D/n] " read DPKG if [ -n "$DPKG" ] || DPKG='Y' if [ -z "$URL" ]; then URL="http://releases.mozilla.org/pub/mozilla.org/firefox/releases/15.0.1/linux-i686/en-US/firefox-15.0.1.tar.bz2" else #if [ -n "$(curl -sr 0-1 $URL | grep '404')" || $URL =~ '[.]*firefox-([0-9\.-_]*).tar.bz2' ]; then if [ -n "$(curl -sr 0-1 $URL | grep '404')" ]; then echo 'Eroare: URL nevalid!' ; exit; else echo 'URL valid, continuă...' fi fi echo '==========[ Pasul 1/3: Descărcarea navigatorului Mozilla Firefox ]==========' curl $URL | tar -jxv echo '==========[ Pasul 2/3: Copierea navigatorului Mozilla Firefox În sistem ]==========' mv firefox/ /opt if [ -z "$USER" ]; then USER=$(id -un) fi if [ -z "$GROUP" ]; then GROUP=$(id -gn) chown $USER:$GROUP /opt/firefox/ -R chmod 754 /opt/firefox/ -R else chown $USER:$GROUP /opt/firefox/ -R chmod 774 /opt/firefox/ -R fi echo '==========[ Pasul 3/3: Crearea legăturilor în sistem ]==========' ln -s /usr/lib/mozilla/plugins /opt/firefox/plugins mv /usr/bin/firefox /usr/bin/firefox-iceweasel ln -sf /opt/firefox/firefox /usr/bin/firefox echo '[Desktop Entry] Name=Firefox GenericName=Web Browser Comment=Mozilla Firefox Exec=/opt/firefox/firefox %u Terminal=false Icon=/opt/firefox/icons/mozicon128.png Type=Application Categories=Application;Network;WebBrowser; MimeType=text/html;text/xml;application/xhtml+xml;application/xml;application/vnd.mozilla.xul+xml;application/rss+xml;application/rdf+xml;image/gif;image/jpeg;image/png; StartupWMClass=Firefox-bin StartupNotify=true' &gt; /usr/share/applications/firefox.desktop update-alternatives --install /usr/bin/x-www-browser x-www-browser /opt/firefox/firefox 100 update-alternatives --set x-www-browser /opt/firefox/firefox if [ "$DPKG" = "Y" ] ; then echo "iceweasel hold" | dpkg --set-selections else echo "Atenție: pentru a dezactiva actualizările Iceweasel, execută ca root comanda:" echo 'echo "iceweasel hold" | dpkg --set-selections"' fi echo '==========[ Instalarea a reușit! Mozilla Firefox este navigatorul implicit și se află în meniul cu aplicații de rețea ]==========' </pre><p>Cu câteva cunoștințe minime de GNU Bash, sau cu ceva intuiție, codul se poate altera după plac pentru a ajunge la efectele dorite fără a da prea multe comenzi de mână.</p> <p>Acesta trebuie copiat într-o locație unde utilizatorul curent are drepturi de scriere, apoi făcut executabil și rulat -- presupunând că fișierul se numește install_mozilla-ff.sh, ar trebui:</p> <pre> chmod +x install_mozilla-ff.sh ./install_mozilla-ff.sh</pre><p>Notă: Acest articol liber a apărut pentru prima dată în jurnalul lui Victor Nițu din comunitatea Ceata, <a href="http://jurnale.ceata.org/~vnitu/archives/2012/10/01/debian_cu_mozilla_firefox/">jurnale.ceata.org/~vnitu</a>. Codul din acest articol este licențiat sub <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">GPLv3+</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/120" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">firefox</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/debian" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">debian</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/iceweasel" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">iceweasel</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/bash" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">bash</a></li></ul></div> Mon, 01 Oct 2012 06:43:15 +0000 vnitu 215 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/mozilla-firefox-%C3%AEn-debian#comments Ceata pregătește manualul liber „Introducere în GNU/Linux” http://fii-liber.ro/ceata-pregateste-manualul-liber-introducere-in-gnulinux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//m2b-glbasic_0.png" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/m2b-glbasic_0.png" alt="" title="" class="image-medium" style="float: right;" /></a>La doar două săptămâni de la discuția despre manuale libere pornită de Iurie Nistor pe <a href="http://liste.ceata.org/pipermail/fii-liber/2012-February/001161.html">lista</a> revistei <a href="http://fii-liber.ro">Fii liber</a> (al cărei redactor principal este) <a href="http://ceata.org">Ceata</a> anunță că se pregătește pentru un nou proiect sub umbrela <a href="http://cartea-libera.org">Editurii Cartea Liberă</a>, de actualizare și traducere în română a manualului liber introductiv în GNU/Linux al academiei <a href="http://ftacademy.org">FTA</a>, <a href="http://ftacademy.org/materials/fsm/13#1">GNU/Linux Basic</a>.</p> <p>Inițiativa le aparține contribuitorilor Sorin-Mihai Vârgolici și Tiberiu C. Turbureanu și a provocat o reacție de susținere în lanț pe <a href="http://liste.ceata.org/pipermail/galceava/2012-March/012217.html">lista principală</a> a comunității Ceata. Victor Nițu din <a href="http://debian-linux.ro">comunitatea Debian</a> a marcat secțiunile ce trebuie aduse la zi pe <a href="http://ceata.org/tichete/449#note-1">tichetul asociat</a>, iar prof. dr. Mihai-Stanislav Jalobeanu, organizatorul școlii de vară <a href="http://proinfo.uvvg.ro">Informatică la Castel</a>, s-a angajat să facă revizia tehnică atât a noii versiuni a manualului în limba engleză, cât și a traducerii acestuia în română.</p> <!--break--><p> Ceata speră că editurile vor fi convinse de calitatea manualului liber și vor deveni interesate comercial să-l preia, eventual să-l modifice, să-l tipărească și să-l distribuie la nivel național. Publicul țintă al acestui manual este format din vorbitorii de limba română din mediile educațional și industrial. Până acum firma <a href="http://agora.ro">Agora Group</a> și-a exprimat intenția de a tipări și distribui cartea.</p> <p>Acest manual va fi publicat de Ceata pe siturile <a href="http://cartea-libera.org">cartea-libera.org</a>, <a href="http://ftacademy.org">ftacademy.org</a> și <a href="http://wikibooks.org">wikibooks.org</a> și va putea fi studiat, copiat, modificat și distribuit de oricine, prin orice mediu, în orice scop, cu condiția păstrării licenței libere și a listei cu numele contribuitorilor.</p> <p>Ceata se angajează și să întrețină traducerea (să corecteze greșelile semnalate, să o actualizeze în funcție de evoluția sistemului GNU/Linux, contribuind și la actualizarea versiunii în limba engleză).</p> <p>Pentru Ceata, acest proiect are prioritate maximă, căci în România nu există în acest moment niciun manual liber destinat începătorilor în GNU/Linux. De aceea, Ceata cere ajutorul tuturor celor care susțin programele libere și educația să facă donații și să aducă contribuții pe conținut.</p> <p>Echipa își propune ca actualizarea variantei în engleză, traducerea în română și revizia tehnică să dureze 3 luni, urmând ca marea lansare să aibă loc în luna iunie.</p> <p>Ca să se asigure că această carte va fi folosită, Ceata îi va invita pe profesorii colaboratori la proiectele educaționale derulate de comunitate de-a lungul timpului să studieze manualul și, eventual, să îl recomande elevilor și studenților, care îl vor putea precomanda în curând.</p> <p>După lansarea din iunie, Ceata își propune să organizeze o școală de vară de predare după manual, sub forma unui proiect pilot. La această școală de vară sunt așteptați să se înscrie în special elevii și studenții care urmează un liceu sau o facultate în care se folosește GNU/Linux.</p> <p>Editurile interesate vor avea timp să tipărească manualul (eventual forme modificate ale acestuia), pe care profesorii îl vor putea studia în varianta electronică încă din vară. Astfel, la începutul anului școlar, elevii și studenții vor putea cumpăra manualele deja tipărite.</p> <p>Acesta nu este doar un proiect de traducere, ci și de completare și aducere la zi a versiunii în limba engleză. Echipa din cadrul comunității Ceata va intra în curând în <a href="http://campus.ftacademy.org/community/mod/groups/topicposts.php?topic=8497&amp;group_guid=283">grupul din FTA</a> care se ocupă de materialele academiei și va colabora cu membrii acestuia pentru redactarea unei noi versiuni a manualului „GNU/Linux Basic”.</p> <p>Din prima săptămână în care a devenit membru al comunității, Victor s-a arătat foarte determinat să contribuie la acest nou proiect și explică care este planul său: „Mă ofer să contribui cu o actualizare în ceea ce privește sistemul Debian (trecerea de la 4.0 la 6.0+ este destul de semnificativă), conform metodologiei propuse de conducătorul proiectului.”</p> <p>Sorin, un alt membru dedicat proiectului, <a href="http://liste.ceata.org/listinfo/traduceri">a tradus</a> deja prefața și partea introductivă a manualului și a creat un <a href="https://git.cartea-libera.org/fta-m2b-glbasic.git/">depozit de Git</a> pentru contribuitori, folosind infrastructura <a href="http://arcadaproject.org">proiectului Arcada</a>, proiect pe care îl conduce. Acesta poate fi clonat cu comanda: </p> <pre>git clone https://git.cartea-libera.org/fta-m2b-glbasic.git</pre><p> În cazul în care apar erori datorită certificatului SSL, se poate folosi comanda: </p> <pre>GIT_SSL_NO_VERIFY=true git clone https://git.cartea-libera.org/fta-m2b-glbasic.git</pre><p>Mai multe informații despre contribuțiile prin Git pot fi găsite în <a href="http://schacon.github.com/git/gittutorial.html">pagina de manual</a>.</p> <p>Vrei să afli cum poți contribui la acest proiect? Pentru început, poți promova acest articol, realiza donații către Ceata și contribui la actualizarea, traducerea sau revizia acestui manual liber! Nu ezita să contactezi echipa de contribuitori, scriind un comentariu în subsolul acestui articolul sau la adresa <a href="mailto:traduceri@liste.ceata.org">traduceri@liste.ceata.org</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/ceata" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ceata</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/manuale-libere" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">manuale libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/175" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnulinux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/fta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">fta</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/fki" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">fki</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/debian" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">debian</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taguri/academic" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">academic</a></li></ul></div> Mon, 12 Mar 2012 19:07:13 +0000 tct 184 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/ceata-pregateste-manualul-liber-introducere-in-gnulinux#comments Monitorizarea mai multor calculatoare cu Ganglia pe Debian Squeeze http://fii-liber.ro/monitorizarea-mai-multor-calculatoare-cu-ganglia-pe-debian-squeeze <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a href="http://ganglia.sourceforge.net/">Ganglia</a> este un sistem de monitorizare dezvoltat de <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/UC_Berkeley">UC Berkely</a> special pentru grupuri (<em>clusters</em>) și grilaje (<em>grids</em>) de mașini de calcul. Acesta poate fi folosit ușor pentru monitorizarea încărcării calculatoarelor.</p> <p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//ganglia.jpg" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/ganglia.jpg" style="float: right;" title="" /></a>Spre deosebire de <a class="external text" href="http://nagios.org/" rel="nofollow" title="http://nagios.org">Nagios</a>, principalul sistem de monitorizare concurent care rulează implicit pe o singură mașină-gazdă, Ganglia împarte rolurile între mașinile componente. Ori nodul principal, ori serverul HTTP poate rula demonul <b>gmetad</b> care are acces la metadate, în timp ce nodurile simple rulează demonul de monitorizare <b>gmond</b>. Dacă serverul HTTP rulează pe nodul principal, atunci este foarte simplu. Altfel, este bine să instalezi gmetad pe serverul HTTP, în loc de nodul principal.</p> <!--break--><p>În continuare prezentăm un ghid de instalare și configurare pentru Ganglia pe Debian 6.0 „Squeeze”.</p> <h2> <span class="mw-headline">Instalarea sistemului Ganglia </span></h2> <p>Ganglia folosește <a class="external text" href="http://en.wikipedia.org/wiki/RRDtool" rel="nofollow" title="http://en.wikipedia.org/wiki/RRDtool">RRDTool</a> pentru stocarea datelor pentru grafice și nu va funcționa fără acest program. Din fericire, RRDTool este împachetat în Debian Squeeze și nu este necesară compilarea surselor. Rulează doar:</p> <pre> $ sudo apt-get install rrdtool librrds-perl librrd2-dev </pre><p>Pentru a putea vedea diagramele radiale în PHP, mai ai nevoie și de suportul pentru biblioteca GD în PHP5:</p> <pre> $ sudo apt-get install php5-gd </pre><p>Și Ganglia se găsește în depozitele Debian 6.0 și poate fi instalată ușor. Pe nodul principal, unde rulează serverul HTTP, instalează pachetele:</p> <pre> $ sudo apt-get install ganglia-monitor gmetad ganglia-webfrontend </pre><p>Dar pe nodurile simple (și pe cel principal, dacă nu rulează acolo serverul HTTP) este suficient să instalezi doar agentul de monitorizare:</p> <pre> $ sudo apt-get install ganglia-monitor </pre><p>Acum creează în /var/www o legătură simbolică la directorul unde a fost instalată interfața pentru Ganglia:</p> <pre> $ cd /var/www $ sudo ln -s /usr/share/ganglia-webfrontend ganglia </pre><p>În continuare, deschide pagina <a class="external free" href="http://$%28hostname%29/ganglia" rel="nofollow" title="http://$(hostname)/ganglia">http://$(hostname)/ganglia</a> cu un navigator:</p> <pre> $ links <a class="external free" href="http://$%28hostname%29/ganglia" rel="nofollow" title="http://$(hostname)/ganglia">http://$(hostname)/ganglia</a> </pre><p>Și vei observa că se încarcă o pagină Ganglia cu un raport gol, pentru că sistemul nu este încă configurat. Bineînțeles, poți și este recomandat să creezi o gazdă virtuală pentru noul tău sit Ganglia, dar nu vom acoperi aici acest aspect.</p> <h2> <span class="mw-headline">Configurarea pe nodul principal </span></h2> <p>Fișierul de configurare pentru demonul meta de pe nodul principal a fost instalat din pachetul Debian în /etc/ganglia/gmetad.conf. Parcurgând fișierul cu un editor text, vei observa că sunt valori pe care le poți schimba. Unele sunt necesare pentru a funcționa, în timp ce altele sunt opționale.</p> <h3> <span class="mw-headline">/etc/ganglia/gmetad.conf </span></h3> <p>Aceste sunt setări importante și implicit comentate, deci ignorate, iar tu trebuie să le decomentezi și să le modifici în consecință.</p> <ul><li> <code>authority</code>La autoritate ar trebui să pui adresa URL a interfeței Ganglia, de forma <a class="external free" href="http://sub.domeniu.org/ganglia" rel="nofollow" title="http://sub.domeniu.org/ganglia">http://sub.domeniu.org/ganglia</a>, iar în cazul de față <a class="external free" href="http://localhost/ganglia" rel="nofollow" title="http://localhost/ganglia">http://localhost/ganglia</a>. Dacă ești în spatele unui paravan și adresa apare ca fiind a paravanului, este în regulă să o folosești pe aceea.</li> <li> <code>trusted_hosts</code>Dacă serverul HTTP poartă mai multe nume de domenii, e bine să le listezi pe toate aici. Altfel, poți să lași un spațiu gol.</li> </ul><h3> <span class="mw-headline">Modificări opționale </span></h3> <ul><li> <code>gridname</code>Dacă nu vrei să ai un nume generic, <i>MyGrid</i>, pentru rețeaua monitorizată, poți să o schimbi în ce-ți place.</li> <li> <code>rrd_rootdir</code>Ganglia are nevoie de mult spațiu pentru a salva datele în baza de date. Dacă vrei să fie salvate în alt loc decât <code>/var/lib/ganglia</code>, schimbă această valoare.</li> </ul><h3> <span class="mw-headline">Repornirea demonului </span></h3> <p>Pentru a fi încărcate noile setări, repornește demonul meta:</p> <pre> $ sudo /etc/init.d/gmetad restart </pre><h2> <span class="mw-headline">Configurarea clienților </span></h2> <p>Fișierele de configurare ale agenților de monitorizare ar trebui să se regăsească în <code>/etc/ganglia/gmond.conf</code>de pe fiecare mașină de pe care vrei să culegi datele de încărcare. Ele trebuie modificate în funcție de fiecare nod client. Dacă vrei să monitorizezi și nodul principal, atunci aceleași setări trebuie modificate și acolo.</p> <h3> <span class="mw-headline">/etc/ganglia/gmond.conf </span></h3> <p>Următoarele valori trebuie modificate:</p> <ul><li> <code>name</code>Numele grupului sau rețelei din care face parte nodul. Acesta va apărea în pagina HTTP.</li> <li> <code>owner</code>Dacă vrei să împarți grupul sau rețeaua în domenii de administrare, aici vor fi puși administratorii responsabili pentru fiecare nod. Dacă nu este un grup sau o rețea mare, este suficient un singur administrator pentru toate nodurile.</li> <li> <code>mcast_if</code>Dacă nodul are mai multe interfețe, va trebui specificată cea pe care o poate folosi ca să se conecteze cu nodul principal.</li> <li> <code>num_nodes</code>Numărul de noduri din grup sau rețea.</li> </ul><p>Bineînțeles, aceste valori pot fi modificate pe fiecare nod în parte sau poate fi rulat un script care generează și copiază câte un fișier de configurare pentru fiecare nod, în funcție de parametrii nodului.</p> <h3> <span class="mw-headline">Repornirea demonilor </span></h3> <p>După ce ai făcut modificările în fișierele de configurare <code>gmond.conf</code>, trebui să repornești demonul <code>ganglia-monitor</code>pe fiecare nod afectat și <code>gmetad</code>de pe nodul cu serverul HTTP.</p> <pre> $ sudo /etc/init.d/ganglia-monitor restart $ sudo /etc/init.d/gmetad restart </pre><p>Acum, este recomandabil să aștepți 10 minute pentru ca modificările să devină vizibile. Felicitări, acum îți poți monitoriza propria fermă de calculatoare! :-)</p> <p><i><b>Notă:</b> Acest ghid a fost tradus de pe <a class="external text" href="http://debianclusters.org/index.php/Ganglia" rel="nofollow" title="http://debianclusters.org/index.php/Ganglia">DebianClusters</a> și adaptat să reflecte actualizările din Debian 6.0. Prima versiune a fost publicată de autor pe <a href="http://wiki.linux.md/index.php/Monitorizare_cu_Ganglia_pe_Debian_Squeeze">wiki.linux.md</a></i>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/162" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">rețele</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/163" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">monitorizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/debian" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">debian</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/164" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ganglia</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/165" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gmetad</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/166" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gmond</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/167" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">nagios</a></li></ul></div> Sat, 01 Oct 2011 19:52:09 +0000 tct 138 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/monitorizarea-mai-multor-calculatoare-cu-ganglia-pe-debian-squeeze#comments Vreau să învăț GNU/Linux! De unde încep? http://fii-liber.ro/vreau-sa-invat-gnu-linux-de-unde-incep <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><h1> <img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//BabyGnuTux-Big_200.jpg" style="width: 200px; height: 78px; float: right; margin: 20px 5px;" title="" />Ce este GNU/Linux?</h1> <p><a href="http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.html"><span class="external">GNU/Linux</span></a> este o familie de sisteme de operare bazată pe <a class="external" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nucleul_Linux">nucleul Linux</a>. GNU/Linux a început să se facă remarcat în ultima perioadă datorită facilităților pe care le oferă: mediu mai stabil, mai sigur (nu vei găsi mulți viruși pe GNU/Linux), mai rapid, multe dintre distribuții au o interfață prietenoasă. Este foarte apreciat ca sistem de operare pentru servere.</p> <!--break--><h1> De ce GNU/Linux?</h1> <p>Prima întrebare pe care trebuie să ți-o pui înainte de a învăța GNU/Linux este de ce vrei să-l folosești?<br /> Dacă vrei să-l folosești doar pentru că „e la modă“ să știi GNU/Linux, nu vei învăța foarte multe. Pentru a te acomoda cu sistemul GNU/Linux trebuie să fii perseverent și să ai răbdare, documentarea fiind un factor esențial.</p> <p>Un utilizator de interfețe grafice se poate descurca la fel de ușor în <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME">GNOME</a> și <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/KDE">KDE</a> (cele mai populare interfețe grafice din GNU/Linux) ca și în Windows atât pentru activități de rutină ca: vizionat filme, ascultat muzică, creare/editare documente folosind suita <a class="external" href="http://www.libreoffice.org/">LibreOffice</a>, navigare pe internet, discuții pe messenger cât mai ales pentru programare, multimedia, web design și administrare servere.</p> <p>GNU/Linux este <a class="external" href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html">liber</a>: el poate fi <strong>utilizat</strong> în orice scop, <strong>copiat</strong>, <strong>studiat</strong>, <strong>modificat</strong> și <strong>distribuit</strong> mai departe, fără a fi restricționat de licențe.<br /> Nu avem însă o formulă magică în privința unei distribuții GNU/Linux: fiecare utilizator trebuie să se gândească ce dorește de la un sistem de operare și să aleagă în cunoștință de cauză.</p> <h1> Primul pas</h1> <p>Primul pas în lumea sistemului GNU/Linux îl reprezintă instalarea unei <a class="external" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_a_distribu%C5%A3iilor_Linux">distribuții</a>. De menționat este faptul că poți avea în același timp și GNU/Linux și Windows pe calculatorul tău, recomandat fiind să instalezi mai întâi Windows pentru a nu avea probleme la pornire (Windows suprascrie codul instalat de GNU/Linux la începutul discului și spre deosebire de acesta, nu este capabil să încarce alte sisteme în afară de cele din familia Windows).</p> <p>Printre cele mai cunoscute distribuții GNU/Linux recomandate utilizatorilor casnici, amintim:</p> <ul><li> Fedora - <a class="external" href="http://fedoraproject.org/ro/">situl oficial</a> și <a class="external" href="http://fedoraproject.ro/">situl comunității din România</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//fedora_13.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/fedora_13.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> OpenSUSE - <a class="external" href="http://opensuse.org/">situl oficial</a> și <a class="external" href="http://www.suseromania.ro/">situl comunității din România</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//openSUSE.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/openSUSE.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> Ubuntu - <a class="external" href="http://ubuntu.com/">situl oficial</a> și <a class="external" href="http://ubuntu.ro/">situl comunității din România</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//ubuntu.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/ubuntu.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> <a class="external" href="http://www.debian.org/index.ro.html">Debian</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//DebianEtch.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/DebianEtch.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> <a class="external" href="http://www.kiwilinux.org/">Kiwi linux</a> (un sistem de operare adaptat pentru utilizatorii din România)</li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//kiwilinux-large_009.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/kiwilinux-large_009.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <h1> Instalarea unei distribuții</h1> <p>Dacă nu ești încă sigur ce versiune de GNU/Linux să folosești, cel mai bine este să începi să testezi mai multe distribuții folosind un disc (eng. <span style="font-style: italic;">Live</span><em> CD</em>) sau o memorie USB (eng. <em>USB memory stick</em>). Majoritatea distribuțiilor oferă această posibilitate pentru ca tu să le poți testa în voie, fără să fie nevoie să le instalezi (ex.: <a class="external" href="http://fedoraproject.org/en/get-fedora">Fedora</a>, <a class="external" href="http://software.opensuse.org/112/ro">openSUSE</a>, <a class="external" href="http://www.ubuntu.com/desktop/get-ubuntu/download">Ubuntu</a>). O dată ce ai găsit distribuția care îți place, o poți instala cu ușurință folosind informațiile oferite pe situl oficial (din același loc de unde ai descărcat imaginile pentru disc sau memorie USB).</p> <p>Întrucât sunt foarte multe tutoriale pentru instalarea unui sistem GNU/Linux, în funcție de distribuție, nu vom detalia aici însă vom aminti câteva recomandări de instalare:</p> <p>- se creează cel puțin 2 partiții astfel:</p> <ul><li> <strong>/ - root</strong> (tipul partiției: ext3 sau ext4)</li> <li> <strong>/swap</strong> – cu dimensiunea dublă față de memoria ram (tipul partiției: swap)</li> </ul><p>- poți crea alte partiții opționale dar care îți vor ușura semnificativ lucrul:</p> <ul><li> <strong>/home</strong> – directorul utilizatorilor, util pentru stocarea separată a datele pentru a nu fi pierdute în cazul reinstalării sistemului.</li> <li> <strong>/boot</strong> – pentru stocarea fișierelor de pornire a sistemului</li> </ul><h1> Primul contact cu noul sistem de operare instalat</h1> <p>Primul lucru pe care îl vei remarca după instalarea unei distribuții GNU/Linux este <a class="external" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_fi%C5%9Fiere">sistemul de fișiere</a> diferit față de cel din Windows.</p> <pre> /- unicul director rădăcină (eng. <em>root</em>) al sistemului de fișiere</pre><pre> /bin - fișiere executabile ale comenzilor importante (ex.: cat, cp, ls...) /boot - fișiere statice necesare procesului de pornire (ex. imaginile de nucleu, fișierele de configurare ale programului de pornire - de regulă, <a href="http://www.gnu.org/software/grub/">GNU GRUB</a>) /dev - fișierele dispozitivelor hardware /etc - fișierele de configurare ale sistemului /home - fișierele personale ale utilizatorilor /lib - biblioteci și module de nucleu /mnt - directoare în care se monteaza sistemele de fisiere /media - directoare în care se montează dispozitivele de stocare /opt - software adăugat de obicei din surse neoficiale, suplimente ale programelor etc. /root - fișierele utilizatorului root /sbin - executabile esențiale de sistem (ex: init, fsck, ifconfig) /tmp - fișiere temporare /usr - ierarhie secundară, conține majoritatea utilitarelor și aplicațiilor /var - fișiere care se schimbă des în timp (ex. loguri de sistem) </pre><p>Mai multe informații despre sistemul de fișiere găsești pe <a class="external" href="http://www.pathname.com/fhs/">pagina oficială</a>.</p> <h1> Și acum ce fac?</h1> <p>O dată cu instalarea sistemului de operare, începe aventura ta în lumea GNU/Linux. De aici poți face tot ce îți dorești.</p> <p>Majoritatea distribuțiilor vin cu programe integrate astfel încât vei găsi tot ce ai nevoie pentru a asculta muzică, viziona filme, edita fișiere din suita office, chat pe messenger etc.<br /> Printre cele mai folosite alternative libere la programele proprietare, amintim:</p> <ul><li> <a href="http://libreoffice.org/"><span style="text-decoration: underline;">LibreOffice</span></a> – alternativă la Microsoft Office</li> <li> <a class="external" href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/">Mozilla Firefox</a> – browser web, alternativă la Internet Explorer</li> <li> <a class="external" href="http://www.mozillamessaging.com/ro/">Mozilla Thunderbird</a> – client de e-mail, alternativă la Microsoft Outlook</li> <li> <a class="external" href="http://www.gimp.org/">Gimp</a> – program de editare grafică, alternativă la Adobe Photoshop</li> <li> <a class="external" href="http://www.inkscape.org/">Inkscape</a> – program pentru grafică vectorială, alternativă la Corel Draw</li> <li> <a class="external" href="http://www.videolan.org/vlc/">VLC</a> – player video simplu de utilizat, are codecuri interne astfel că nu mai este nevoie să le descarci de pe internet</li> <li> <a class="external" href="http://www.pidgin.im/">Pidgin</a> – alternativă la Yahoo Messenger, poate funcționa cu mai multe conturi de pe platforme diferite în același timp</li> </ul><p>Datorită patentelor software, unele distribuții nu oferă suport pentru unele formate proprietare. Pentru aceste distributii este nevoie de adăugarea unor depozite de pachete întreținute de comunitate pentru a putea asculta muzică în format MP3 sau pentru a putea vedea filme.</p> <p>De exemplu, pentru Fedora există <a class="external" href="http://rpmfusion.org/">RPM Fusion</a>, pentru OpenSUSE există <a class="external" href="http://packman.links2linux.org/">Packman</a>.</p> <p>Pentru informații suplimentare despre adăugarea depozitelor poți folosi următoarele resurse:</p> <ul><li> pentru <a class="external" href="http://rpmfusion.org/Configuration">Fedora</a></li> <li> pentru <a class="external" href="http://en.opensuse.org/Additional_package_repositories#Packman">OpenSUSE</a></li> <li> pentru <a class="external" href="https://help.ubuntu.com/community/RestrictedFormats#Ubuntu%2010.04%20LTS%20%28Lucid%20Lynx%29%20and%209.10%20%28Karmic%20Koala%29">Ubuntu</a></li> </ul><p>Dacă vrei să instalezi sau să dezinstalezi un program, poți folosi un <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Package_management_system">administrator de pachete</a>. Majoritatea distribuțiilor au un administrator de pachete integrat astfel încât să poți instala cu ușurință programele de care ai nevoie. Unul dintre cele mai cunoscute și apreciate programe este <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Synaptic_Package_Manager">Synaptic:</a></p> <p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//synaptic.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/synaptic.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <p><em>Administratorul de pachete </em><em>PackageKit </em><em>în Fedora:</em></p> <p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//gtk.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/gtk.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <p>Deși poți face multe lucruri din interfața grafică, este recomandat să înveți să folosești terminalul pentru că multe lucruri se pot face numai din linie de comandă. După numai puțină practică, vei putea să folosești cu ușurință terminalul și vei descoperi că e mai ușor și rapid așa.</p> <h1> Câteva legături utile:</h1> <ul><li> <a class="external" href="http://wiki.linux360.ro/wiki/Main_Page">http://wiki.linux360.ro/wiki/Main_Page</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.linuxtopia.org/">http://www.linuxtopia.org/</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.linux.com/learn">http://www.linux.com/learn</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.linux4beginners.info/">http://www.linux4beginners.info/</a></li> </ul></div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/ubuntu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ubuntu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/fedora" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">fedora</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/opensuse" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">opensuse</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/debian" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">debian</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/kiwi-linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">kiwi linux</a></li></ul></div> Sun, 11 Jul 2010 19:35:09 +0000 Alina Bordeianu 62 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/vreau-sa-invat-gnu-linux-de-unde-incep#comments