Fii liber - GNU/Linux http://fii-liber.ro/taxonomy/term/121 ro Programe libere nu înseamnă programe gratuite http://fii-liber.ro/content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Foarte des programele libere sunt numite din greșeală programe „gratuite”. Spre exemplu, mulți oameni când se referă la sistemul de operare <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a>, îl numesc „sistem gratuit”. Acest lucru se datorează necunoașterii sau neînțelegerii corecte a ceea ce este un program liber, dar și unor campanii nu tocmai corecte în care oamenii sunt învățați să gândească doar în termenii „preț” și „performanță”. De la unii care apreciază calitatea unui produs prin prisma costului, auzim adesea replica "n-are cum să fie bun, dacă-i gratis!", în timp ce pentru alții principala calitate a unui produs este tocmai faptul că este gratis. </p> <p>GNU/Linux este o colecție de „programe libere”, dar libertatea unui program nu implică gratuitatea. Dacă vom medita puțin vom vedea că există o diferență între ceea ce este „liber” și ceea ce este „gratis”. Ceea ce poate fi gratis nu este întotdeauna și liber.</p> <p><strong>Ce este un program liber?</strong></p> <p><a style="float:left; margin-right: 1em;" href="http://gnu.org" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/gnu-head.jpg" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Când spunem că un program este liber, nu ne referim la preț, ci la libertatea utilizatorilor:</p> <ul><li>Libertatea de a utiliza programul, în orice scop.</li> <li>Libertatea de a studia modul de funcționare al programului și de a-l adapta nevoilor proprii. Aici avem și o precondiție obligatorie privind accesul la codul sursă al programului.</li> <li>Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării celor din jur.</li> <li>Libertatea de a îmbunătăți programul și de a pune și îmbunătățirile la dispoziția publicului, în folosul întregii societăți. Accesul la codul sursă este o precondiție și pentru aceasta.</li> </ul><p>Din această definiție (vedeți o <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html" class="external">definiție</a> mai detaliată în engleză) nu reiese că un program liber este implicit și disponibil gratuit. Utilitarele, editoarele, compilatoarele, interpretoarele și bibliotecile GNU, nucleul Linux, navigatorul Firefox, suita de birou LibreOffice și multe altele sunt programe libere. Mai jos vom înțelege de ce este lipsit de sens să numim aceste programe „gratuite”, chiar dacă multe din distribuțiile principale, orientate pe cerințele utilizatorului comun, sunt și gratuite.</p> <p><strong>Programe nelibere</strong></p> <p>Programele ce restricționează libertățile utilizatorilor, discutate mai sus, sunt numite nelibere. Noi nu condamnăm dreptul la proprietate, dar credem că acesta este impropriu pentru informația digitală, pentru că informația poate fi copiată foarte ușor, cu costuri apropiate de 0; este abuziv doar să închiriezi astfel de copii utilizatorilor și aproape imposibil să încerci să controlezi toate copiile ce pot fi create.</p> <p>Exemple de programe nelibere sunt Microsoft Windows, Office și Internet Explorer, Adobe Photoshop, Skype, Air, Acrobat Reader și Flash. Folosind aceste programe nu veți avea nici prima libertate completă (<em>libertatea de a folosi, în orice scop</em>), iar celelate sunt excluse. Spre exemplu, ca să faceți o copie a unui program neliber trebuie să fiți autorizat de către dezvoltator. Licența vă interzice să-l copiați și să-l dați mai departe. Să studiați codul sursă al programului, să-l îmbunătățiți, să-l modificați – aceste lucruri nu le veți putea face deoarece proprietarii nu oferă codul sursă al programului și adesea interzic orice tentativă de a studia cum funcționează, folosind de exemplu metoda ingineriei inverse. Incapacitatea de a studia codul sursă face aproape imposibilă o verificare că programul pe care îl folosiți face doar ceea ce aveți nevoie, sau face și alte lucruri în plus, fără știrea dumneavoastră (cum ar fi, să vă spioneze).</p> <p>Dacă un program nu oferă măcar una din cele patru libertăți, el este neliber. Sunt programe pe care le puteți folosi și copia, dar ele nu sunt programe libere deoarece nu aveți acces la codul sursă. Un program va fi liber doar atunci când vă oferă integral cele patru libertăți.</p> <p><strong>„Comercial”, „necomercial”…</strong></p> <p>De asemenea, foarte des, programele libere și GNU/Linux sunt numite “necomerciale”, astfel dorindu-se a le distinge de cele nelibere. Evident că acest lucru este greșit. În realitate, atât programul liber, cât și acela neliber, pot fi (sau pot să nu fie) dezvoltate și distribuite în scopuri comerciale. Mai mult decât atât, dacă un program liber nu ar oferi această posibilitate (spre exemplu, distribuire în scopuri comerciale) el ar fi unul neliber. Unica diferență între programul liber și cel neliber este aceea ce se referă la libertate. Primul întotdeauna va fi liber și va oferi integral cele patru forme de libertate utilizatorilor, iar al doilea le va restricționa.</p> <p><strong>Licența Publică Generală GNU</strong></p> <p><a style="float: left;" href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html" title="Licența Publică Generală GNU" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/500px-GNU_General_Public_License_3_Logo.svg_.png" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Astăzi majoritatea programelor libere sunt lansate cu o licență numită <a href="http://www.gnu.org/copyleft/gpl.html" class="external">Licența Publică Generală GNU</a>. Este o licență care ne asigură că programul va oferi utilizatorilor cele patru libertăți. Există și alte licențe cu care sunt lansate programe libere, însă Licența Publică Generală GNU este cea mai răspândită.</p> <p>Un program lansat cu această licență nu obligă dezvoltatorii să ofere numaidecât programul în mod gratuit, însă odată ce ați obținut un program liber (gratis, sau contra cost) de la dezvoltator, veți avea întotdeauna cele patru libertăți. Din aceste motive, uneori puteți întâlni expresia „cele patru libertăți incluse” atunci când veți obține un program liber.</p> <p>Licența Publică Generală GNU se bazează pe noțiunea de <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Copyleft" class="external">copyleft</a>, care asigură că libertăţile utilizatorilor vor fi transmise integral către utilizatorii versiunilor modificate ale programului.</p> <p><strong>Care este conexiunea dintre libertatea și gratuitatea programelor ?</strong></p> <p>De ce, în cele mai multe cazuri, utilizatorii pot să obțină și să folosească programele libere fără să plătească? Într-un cuvânt, aceasta este o consecință a libertății acordate utilizatorilor. Odată ce ați obținut un program liber, îl puteți copia și transmite, plasa chiar și în spațiul public, iar aceste acțiuni sunt legale.</p> <p>În general, afacerea cu programe libere este orientată în sfera serviciilor tehnologiilor informaționale. Unii dezvoltatori își construiesc modelul de afacere pe dezvoltarea de programe libere. Unii oferă servicii de asistență în jurul produsului pe care-l dezvoltă, alții vând dispozitive ce au preinstalate aceste programe (spre exemplu, tablete cu Android, diverse servere, rutere, dispozitive mobile etc.). Oricare ar fi modelul, dezvoltatorii sau companiile, chiar dacă dezvoltă produsul propriu (și-l oferă contra plată), nu au drepturi exclusive asupra programului liber, aceast lucru este stipulat de licența liberă. Din aceste motive, sunteți liber să modificați, să studiați și să răspândiți aceste programe. Acest lucru îl poate face oricine (organizație, comunitate, un proiect public, ...), oferind ulterior altora, fără plată, aceste programe libere (din diferite considerente). Unele comunități lucrează în complicitate cu companiile pentru a crea un program liber și invers. În consecință, majoritatea programelor libere devin accesibile gratis, sau la un preț foarte mic[*].</p> <p>Pe de altă parte, modelul economic al programelor proprietare se bazează, în mare parte, pe vânzarea licențelor care impun restricții asupra utilizatorilor. Spre exemplu, mulți spun „am cumpărat un Windows”, ceea ce nu este adevărat. Oamenii cumpără doar o permisiune, pe un termen limitat, de a folosi (doar în anumite condiții) un program neliber, fără libertatea a studia, modifica, distribui, și, desigur, fără a deveni proprietarii produsului achiziționat, adică a programului pe care îl au pe disc, sau pe calculator. Cu programul liber însă deveniți adevărații proprietari și sunteți liberi să faceți orice cu el.</p> <p><strong>Cărți</strong><br />[*]Deoarece nu putem în acest articol discuta toate subtilitățile în ceea ce privește întrebarea „cum au dezvoltatorii profit realizând programele libere?”, vă recomandăm mai jos două cărți:</p> <ul><li><a href="http://conceptsl.com/veille/Entrepreneuriat/economic-models_en.pdf" class="external">The economic models of Free Software</a> de <a href="http://april.org" class="external">April</a></li> <li><a href="http://ftacademy.org/materials/fsm/5#1" class="external">Economic aspects and business models of Free Software</a> de Amadeu Albós Raya, Lluís Bru Martínez și Irene Fernández Monsalve</li> </ul></div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li></ul></div> Wed, 25 Jan 2012 07:23:29 +0000 Iurie Nistor 160 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite#comments Instalarea distribuției Trisquel GNU/Linux 5.0, actualizarea sistemului și instalarea unui program http://fii-liber.ro/content/instalarea-distribu%C8%9Biei-trisquel-gnulinux-50-actualizarea-sistemului-%C8%99i-instalarea-unui <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Acest ghid sumar, prezintă instalarea distribuției <a href="http://trisquel.info">Trisquel GNU/Linux</a> în paralel cu Windows, prin redimensionarea unei partiții NTFS, actualizarea sistemului și instalarea unui program nou. Există metode mai avansate de instalare, dar acest ghid a fost scris pentru persoanele care nu au mai instalat niciodată o distributie <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a>.</p> <p>Trisquel GNU/Linux este o distribuție GNU/Linux ce folosește o variantă complet liberă a nucleului Linux, distribuită de proiectul <a href="http://www.fsfla.org/svnwiki/selibre/linux-libre/">Linux-libre</a>. Scopul principal al acestui proiect este producerea unui sistem de operare construit în totalitate din programe libere („liber” se referă la libertatea de utilizare, modificare și distribuire, certificată prin licență) care să fie ușor de folosit, complet și bine tradus.</p> <p>Dacă aveți nevoie de ajutor, vizitați <a href="http://trisquel.info/en/forum">forumul</a> comunității Trisquel sau abonați-vă la <a href="http://listas.trisquel.info/mailman/listinfo/trisquel-users">lista</a> proiectului. De asemenea puteți găsi ajutor aderând la grupul <a href="http://identi.ca/group/trisquel">trisquel</a> din rețeaua identi.ca.</p> <p>Pe lângă imaginile de mai jos, puteți viziona înregistrări video sau puteți asculta înregistrări audio ale acestui ghid.</p> <p>Video</p> <ul><li> <a href="http://voinici.ceata.org/~smv/instalare%20Trisquel/video/Instalare%20Trisquel.ogv">Instalarea distribuției Trisquel GNU/Linux</a></li> <li> <a href="http://voinici.ceata.org/~smv/instalare%20Trisquel/video/Actualizare%20sistem%20Trisquel.ogv">Actualizare</a></li> <li> <a href="http://voinici.ceata.org/~smv/instalare%20Trisquel/video/Instalare%20program%20%c3%aen%20Trisquel.ogv">Instalarea programelor</a></li> </ul><p>Audio</p> <ul><li> <a href="http://voinici.ceata.org/~smv/instalare%20Trisquel/audio/instalare%20Trisquel.ogg">Instalarea distribuției Trisquel GNU/Linux</a></li> <li> <a href="http://voinici.ceata.org/~smv/instalare%20Trisquel/audio/actualizare%20sistem%20Trisquel.ogg">Actualizare</a></li> <li> <a href="http://voinici.ceata.org/~smv/instalare%20Trisquel/audio/instalare%20program%20%c3%aen%20Trisquel.ogg">Instalarea programelor</a></li> </ul><p>&lt;a title="alt=" faceți="" click="" pentru="" a="" vedea="" în="" rezoluție="" mai="" mare"="" data-cke-saved-href="<a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//1.png&quot;">http://fii-liber.ro/sites/default/files//1.png"</a> href="<a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//1.png&quot;&gt;">http://fii-liber.ro/sites/default/files//1.png"&gt;</a><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//1.png" title="" width="654" /></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//2.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//2.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//3.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//3.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//4.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//4.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//5.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//5.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//6.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//6.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//7.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//7.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//8.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//8.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//9.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//9.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//10.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//10.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//11.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//11.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//12.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//12.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//13.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//13.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//14.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//14.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//15.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//15.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//16.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//16.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//17.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//17.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//18.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//18.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//19.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//19.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//20.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//20.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//21.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//21.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//22.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//22.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//23.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//23.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//24.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//24.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//25.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//25.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//26.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//26.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//26b.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//26b.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//27.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//27.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//28.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//28.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//29.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//29.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//30.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//30.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//31.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//31.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//32.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//32.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//33.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//33.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//34.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//34.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//35.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//35.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//36.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//36.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//37.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//37.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//38.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//38.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//39.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//39.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//40.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//40.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//41.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//41.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//42.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//42.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//43.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//43.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//44.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//44.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//45.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//45.png" title="" width="654" /></a></p> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//46.png" title="Apăsați pentru a vedea o rezoluție mai mare"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//46.png" title="" width="654" /></a></p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/150" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Trisquel</a></li></ul></div> Tue, 24 Jan 2012 11:33:48 +0000 smv 158 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/instalarea-distribu%C8%9Biei-trisquel-gnulinux-50-actualizarea-sistemului-%C8%99i-instalarea-unui#comments Invitație la întâlnirea RLUG din octombrie 2011 http://fii-liber.ro/invitatie-la-intalnirea-rlug-din-octombrie-2011 <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//logo_0.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-thumbnail" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/logo_0.png" style="float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Comunitatea <a href="http://lug.ro">RLUG</a> invită pasionații de <a href="http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Software_liber">programe libere</a> la ediția din octombrie a întâlnirii lunare organizată de asociațiile <a href="http://prolinux.ro">ProLinux</a> și <a href="http://rosedu.org">ROSEdu</a>!</p> <p>Întâlnirea are loc <strong>joi 13 octombrie</strong>, la ora<strong> 19:30</strong> în sala<strong> EC 102</strong> din <a href="http://wiki.lug.ro/Harta_Facultatea_Automatica" target="_blank">Facultatea de Automatică și Calculatoare</a> a <a href="http://upb.ro">Universității Politehnica din București</a>. Se va discuta despre GNU/Linux, programe libere și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Standard_deschis">standarde deschise</a>. Apoi, socializarea se va continua cu o bere rece (sau un ceai cald, dacă va fi vreme urâtă).</p> <!--break--><p>Programul de prezentări este deschis – dacă ai o temă preferată sau ai descoperit un proiect liber interesant, te poți înscrie cu o prezentare scurtă, de 5 minute (eng. <em>lightning talk</em>) sau chiar cu o prezentare mai lungă.</p> <p>Nu uita să-ți anunți participarea și opțional, titlul prezentării, pe <a href="http://wiki.lug.ro/%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Octombrie_%2711" target="_blank">pagina wiki a întâlnirii</a>. Ești așteptat cu drag!</p> <p>Pentru a afla ultimele noutăți despre eveniment, urmărește <a href="http://lists.lug.ro/lurker/list/prolinux.en.html" target="_blank">lista ProLinux</a>, <a href="http://lists.lug.ro/lurker/list/rlug.en.html" target="_blank">lista RLUG</a> și <a href="http://wiki.lug.ro/%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Octombrie_%2711" target="_blank">pagina wiki de pe lug.ro</a>. :-)</p> <p>Această știre este derivată din articolul scris de <a href="http://prolinux.ro/author/ovidiu/">Ovidiu Constantin</a> și publicat pe <a href="http://prolinux.ro">ProLinux.ro</a> conform condițiilor licenței <a href="http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/">CC-BY-SA 3.0</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/192" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">întâlnire</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/193" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">rlug</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/145" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">prolinux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/194" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">rosedu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/195" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">politehnica</a></li></ul></div> Tue, 11 Oct 2011 12:38:36 +0000 Ovidiu Constantin 144 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/invitatie-la-intalnirea-rlug-din-octombrie-2011#comments Moodle România a sărbătorit Ziua Libertății Programelor la Arad http://fii-liber.ro/moodle-romania-a-sarbatorit-ziua-libertatii-programelor-la-arad <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Logo4.22.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/Logo4.22.png" style="float: right; margin-left: 5px; margin-right: 5px;" title="" /></a><a href="http://moodle.ro">Moodle România</a> se alătură tuturor utilizatorilor de programe libere din țară și din lumea intreagă care au sărbătorit <a href="http://www.softwarefreedomday.org/">Ziua Libertății Programelor</a> pe 17 septembrie 2011<span style="font-weight: bold;">!</span></p> <p>Ziua de 17 septembrie a fost sărbătorită de Moodle România printr-o acțiune social-educativă propusă în cadrul rețelei <strong>EDU Moodle România</strong>. Ne-am deplasat în orașul Ineu (judetul Arad) unde am prezentat unui număr de 20 de elevi utilizarea programelor libere.</p> <!--break--><p>Gazda noastră a fost <strong>Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”</strong> din Ineu. Prin sistemul de clasă virtuală implementat în rețeaua <a href="http://edu.moodle.ro">edu.moodle.ro</a> ne-am conectat și cu alți participanți din țară. Al doilea liceu implicat în această acțiune a fost <strong>Liceul Teoretic „Emil Racoviță”</strong> din Baia Mare, și acolo un grup de 15 elevi au utilizat și testat programe libere.</p> <p>Pentru acest eveniment ne-am conectat în clasa virtuală cu domnul <strong>Răzvan Sandu</strong> din București, specialist în tehnologia informației și un susținător înflăcărat al <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html">programelor libere</a> din România. Au mai fost prezenți pe Internet și alți profesori și elevi cărora le mulțumim!</p> <p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//IMG_1367.JPG" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/IMG_1367.JPG" style="float: right; margin: 5px;" title="" /></a>Sistemul de operare folosit a fost <strong>Ubuntu Desktop</strong>, versiunea 11.04. S-a utilizat pachetul <strong>LibreOffice</strong> pentru redactarea textelor și realizarea perzentărilor. Deoarece laboratorul în care am lucrat împreună cu elevii era un laborator dotat de către MECTS cu sisteme de operare proprietare, s-a rulat sistemul de operare <a href="http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> direct de pe disc fără să fie necesară aprobarea instalării lui pe calculatoarele din laborator.</p> <p>Răspunsul elevilor a fost unul deosebit de prompt. Aflați în fața unui sistem de operare diferit totuși nu au întâmpinat dificultăți în a-l utiliza, ceea ce arată că se pot utiliza în liceele și școlile din țară și programe libere care să nu consume atât de mulți bani de la buget ca cele proprietare. Cu siguranță profesorii ar fi bucuroși să utilizeze programe libere și să li se plătească salarii mai decente. Acesta este un punct de vedere care ar trebui luat în seamă de către MECTS.</p> <p align="center"> </p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/ziua-liberta%C8%9Bii-programelor" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ziua Libertății Programelor</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/155" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Arad</a></li></ul></div> Tue, 27 Sep 2011 21:41:08 +0000 Cosmin Herman 134 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/moodle-romania-a-sarbatorit-ziua-libertatii-programelor-la-arad#comments Proiectul Trisquel a lansat vesiunea 5.0 „Dagda” http://fii-liber.ro/proiectul-trisquel-lanseaza-vesiunea-50-dagda <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p style="float:right"><img _fcksavedurl="http://trisquel.info/files/desktop-min.jpeg" alt="" src="http://trisquel.info/files/desktop-min.jpeg" /></p> <p>De Ziua Libertății Programelor, proiectul <strong>Trisquel GNU/Linux</strong> a lansat noua versiune a distribuției, <strong>5.0 STS „Dagda”</strong>! Sunt disponibile atât <strong>ediția standard</strong> bazată pe mediul grafic GNOME, cât și <strong>Trisquel Mini</strong> cu mediul grafic LXDE.</p> <p>Utilizatorii care folosesc versiunea <strong>Trisquel 4.5</strong> pot trece la noua versiune folosind aplicația de gestiune a actualizărilor, <strong><code>update-manager</code></strong>, reinstalarea întregului sistem nefiind necesară.</p> <p>Pentru o instalare avansată (pentru servere, RAID/LVM, criptată, etc.) se recomandă folosirea imaginilor de instalare prin rețea, <strong><code>netinstall</code></strong>.</p> <p> </p> <!--break--><p>Comunitatea proiectului Trisquel a mai anunțat că în curând vor apărea și edițiile bazate pe mediul popular KDE și pe cel educațional, Sugar.</p> <p><strong>Trisquel GNU/Linux 5.0 „Dagda”</strong> include pachetele:</p> <ul><li> <strong>Linux-libre 2.6.38</strong> – versiunea complet liberă a nucleului Linux</li> <li> <strong>GNOME 2.6.32</strong></li> <li> <strong>LibreOffice 3.3.3</strong></li> <li> <strong>Abrowser 6.0.2</strong> – navigatorul implicit ce este bazat pe Mozilla Firefox</li> </ul><p><strong>Despre Trisquel</strong></p> <p>Trisquel este <a _fcksavedurl="http://gnu.org/distros/free-distros.html" href="http://gnu.org/distros/free-distros.html">o distribuție GNU/Linux <strong>100% liberă</strong></a>. Scopul principal al comunității proiectului este să dezvolte un sistem de operare ușor de utilizat, complet, bine localizat și format doar din programe libere!</p> <p>Trisquel folosește <strong>Linux-libre</strong>, o versiune complet liberă a nucleului Linux. Comunitatea proiectului mai dezvoltă și ediții pentru care se oferă <strong>asistență de lungă durată</strong> (Long Term Support - LTS) cum sunt <strong>Trisquel Edu</strong> pentru mediul educațional și <strong>Trisquel Pro</strong> pentru mediul afacerilor. Pe lângă acestea mai sunt întreținute și edițiile <strong>Mini, Gamer și Sugar</strong>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">taguri: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/sfd" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">SFD</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/150" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Trisquel</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/ziua-liberta%C8%9Bii-programelor" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ziua Libertății Programelor</a></li></ul></div> Mon, 19 Sep 2011 07:09:32 +0000 Iurie Nistor 132 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/proiectul-trisquel-lanseaza-vesiunea-50-dagda#comments Richard Stallman despre Squeeze, Mono și GNU/Linux http://fii-liber.ro/richard-stallman-despre-squeeze-mono-si-gnulinux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a href="http://stallman.org/">Richard Matthew Stallman</a> (n. 16 martie 1953, Manhattan, New York, SUA) cunoscut şi ca “RMS“, este un programator american şi un activist pentru programe libere. În septembrie 1983 a lansat <a href="http://gnu.org">Proiectul GNU</a>, orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el fiind iniţiatorul şi organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea proiectului GNU a inițiat <a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Free_software_movement">mişcarea pentru programe libere</a>, iar în octombrie 1985 a creat <a href="http://fsf.org">Fundația pentru Programe Libere</a>. Richard Stallman a fost unul din pionerii conceptului de <a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Copyleft">copyleft</a> şi unul din autorii mai multor licenţe copyleft, inclusiv <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">Licenţa Publică Generală GNU</a>.</p> <!--break--><p><i>Wikipedia</i></p> <p>Interviu cu Richard Stallman realizat de Jacob Barkdull pe 7 Februarie 2011 (<a href="http://www.tildehash.com/?article=interview-with-richard-stallman-2011">vedeți în engleză</a>).</p> <p><b>Întrebare: Deseori auzim despre beneficiile programelor libere pentru societate, dar în ce mod aţi beneficiat dvs. în special de acestea?</b></p> <p>Stallman: Datorită mișcării pentru programe libere, eu personal am scăpat de programele proprietare. Editez acest text pe un netbook, în care toate programele sunt libere, de la BIOS în sus. În loc de a fi un „client” neputincios al programelor ce subjugă utilizatorii, eu fac parte dintr-o comunitate liberă. Am început <a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Free_software_movement">Mişcarea pentru Programe Libere</a>, astfel încât toată lumea să poată avea această libertate. Încă nu toată lumea o are, dar cei dintre noi care sunt dispuşi să facă o anumită cantitate de sacrificii o pot obţine. Nu aş folosi în mod normal cuvântul „beneficiu” pentru a descrie acest lucru, deoarece acest cuvânt pare să implice o comoditate pe care cineva o poate face fără aceasta. Asta nu e o trimitere adecvată la libertate.</p> <p><b>Întrebare: De ce programe, proiecte sau mişcări ce se dezvoltă sunteți cel mai încântat?</b></p> <p>Stallman: Cred că Diaspora[1] s-ar putea dovedi a fi un avans important. Dincolo de aceasta, avem nevoie să facem posibilă rularea unui smartphone cu programe libere în totalitate.</p> <p><b>Întrebare: Cu separarea firmware-ului liber de firmware-ul nonfree al Debian „Squeeze” din pachetele kernel-ului Linux şi posibil neincluderea firmware-ul nonfree în mod implicit, nu credeți că Debian va deveni o distribuţie în întregime liberă în viitor? Şi este vreo implicaţie negativă prin a folosi Debian în zilele noastre?</b></p> <p>Stallman: Pentru a se califica precum <a href="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html">o distribuţie liberă</a>, Debian ar trebui să elimine referinţele la nonfree şi secţiunile contrib de la pachetele sale libere şi de pe serverele sale. (Multe pachete contrib servesc numai pentru a ajuta la instalarea programelor nelibere distribuite separat de către Debian.) După cum știu, <a href="http://debian.org">Debian</a> nu are nici un plan de a face acest lucru. Sper să îl facă.</p> <p><b>Întrebare: Mulţi văd Mono cu chestiunile sale legate de brevete ca o posibilă mare problemă pentru <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a> şi programele libere; credeți că folosind, dezvoltând şi contribuind la programele libere scrise în Mono este mai bine sau mai rău pe termen lung pentru libertatea utilizatorilor decât utilizarea programelor proprietare?</b></p> <p>Stallman: Asta este o comparaţie între a crește mere şi a mânca portocale. În loc de a răspunde în aceşti termeni artificiali, voi explica problemele C# şi Mono. Mono este o implementare liberă în C#. Programe nu pot fi „scrise în Mono”, ele pot fi scrise în C#. Dacă aveți un program scris in C#, este mai bine pentru dvs. să-l rulaţi cu ajutorul Mono (program liber), decât să-l rulaţi utilizând Microsoft NET (program proprietar). Când scrieți un program, <a href="http://www.fsf.org/news/dont-depend-on-mono">vă recomand să alegeţi un alt limbaj decât C#</a>. Dacă îl scrieți în C#, apoi utilizarea sa în lumea liberă ar putea fi ameninţată de brevetele Microsoft. Deci, scrieți într-un alt limbaj pentru a evita problema. Acest lucru este valabil dacă programul este destinat pentru lansare ca software liber sau destinat doar pentru uz privat ca software privat. (Dacă este destinat pentru lansare ca software proprietar, ar trebui să refuzați să participipați indiferent de limbajul folosit.)</p> <p><b>Întrebare: Credeţi că e timpul pentru a începe implementarea de alternative libere pentru orice tehnologie web proprietară?</b></p> <p>Stallman: Da – dar acest lucru înseamnă mai mult decât doar a scrie un program liber pentru a rula pe un server şi a face acelaşi lucru ce îl face un program proprietar. Noi ar trebui să scriem programe libere care permit utilizatorilor să lucreaze pe maşinile lor <a href="http://freedomboxfoundation.org/">sau în mod peer-to-peer</a>. Asta e ceea ce permite utilizatorilor să aibă un control adevărat al activităţii lor.</p> <p><b>Întrebare: Ce parere aveți despre principalele companii de telefonie mobilă ce se îndreaptă încet spre programe libere? Credeţi că acest lucru este făcut doar din considerente practice?</b></p> <p>Stallman: Aceste companii nu sunt interesate în mod special de libertatea noastră şi asta se vede în ceea ce fac ei. De exemplu, codul sursă Android este liber, dar multe telefoane fac programe executabile nelibere ce împedică utilizatorii să ruleze propria lor versiune. Acesta este un adaos al aplicațiilor și firmware-ul neliber. Astfel, acest lucru ne aduce mai aproape de obiectivul de a rula un telefon mobil fără programe proprietare, dar nu e tot drumul până acolo. Este mai mult lucru ce trebuie de făcut.</p> <p><b>Întrebare: În cazul în care Fundația Linux ar fi promovat cu fermitate libertatea programelor așa cum o face Fundația pentru Programe Libere; numind sistemului de operare „Linux” ar fi aceeași problemă care există astăzi?</b></p> <p>Stallman: Ar fi cu o problemă mai puțin. Numind sistemul de operare GNU „Linux” în continuare nu ar fi cinstit față de noi cei din cadrul proiectului GNU, dar corectitudinea faţă de noi nu este atât de importantă ca și respectarea libertății utilizatorilor. În prezent, alegerea dvs. de a numi sistemul de operare afectează ambele părți. Torvalds respinge obiectivul libertății pentru utilizatorii de programe şi atunci când oamenii atribuie dezvoltarea sistemului GNU/Linux lui, el îşi foloseşte influenţa pentru a-i conduce spre devalorizarea libertății lor. Acordând proiectului GNU o mențiune egală, va ajuta să ne dea influenţa egală pentru a contracara acest lucru.</p> <p><b>Întrebare: Astăzi, când oamenii aud „Free Software” (în română „Programe Libere”), ei încă se mai gândesc la preţ; credeţi că acest lucru se va schimba vreodată, sau noi avem nevoie de un termen mai clar cum este “freedom software”?</b></p> <p>Stallman: Eu nu pot vedea viitorul. Ce pot să vă spun este că majoritatea oamenilor, după ce aud “think of free speech, not free beer”, de câteva ori, înţeleg ideea. Nu putem numi “freedom software”, pentru că asta e numele unei companii. Dar dacă doriţi să exprimați acest concept mai clar, sunt modalităţi de a face acest lucru. De exemplu, poți spune “free/libre software” sau “libre software”.</p> <p><b>Întrebare: Unii se plâng de „regresiunea erorilor”, ce credeţi că provoacă probleme dezvoltării programelor libere?</b></p> <p>Stallman: Nu am văzut o problemă şi eu sunt sceptic că există o astfel de afirmație.</p> <p><b>Întrebare: V-ați surpins vreodată spunând accidental Open Source în loc de Free Software, sau Linux în loc de GNU/Linux?</b></p> <p>Stallman: Cred că am făcut o astfel de greşeală, o dată sau de două ori în timp de un deceniu. Dacă aţi face greşeala la fel de rar ca şi mine, veţi face o treabă bună de a vă arăta sprijinul dumneavoastră pentru proiectul GNU şi Mişcarea pentru Programe Libere.</p> <p><b>Întrebare: Care sunt unele din saiturile dvs. preferate? Cu excepţia fsf.org şi gnu.org, desigur.</b></p> <p>Stallman: Modul meu de a mă uita la pagini este prin a trimite un mesaj către o adresă care rulează un script şi-mi trimite conţinutul acesteia. Sistemul funcţionează şi pentru a prelua pagini specifice pe care oamenii mi le recomandă, dar nu pentru a naviga. Pentru a naviga, am nevoie să folosesc maşina altcuiva. Eu fac asta din când în când, dar eu nu pot vedea un sait în mod regulat în acest fel. Cu toate acestea, chiar dacă aş putea naviga zilnic pe siteuri, nu mi-ar putea permite timpul să fac asta chiar eu. Eu abia pot ţine pasul cu munca pe care trebuie să o fac. În schimb rog voluntarii să căute anumite saituri în mod regulat şi să-mi trimită articolele despre care cred ei ca m-ar interesa.</p> <p><b>Întrebare: Unde va fi următoarea lecție ținută de dumneavoastră?</b></p> <p>Stallman: Aproape de Bari, Italia.</p> <p><em>[1] – Nu este clar la ce se referă Richard Stallman, dar nici jurnalistul nu a precizat. Dacă e vorba de programe, atunci este </em><a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Diaspora_%28software%29">DIASPORA*</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">taguri: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/124" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Richard Stallman</a></li></ul></div> Sat, 23 Apr 2011 08:38:40 +0000 Iurie Nistor 118 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/richard-stallman-despre-squeeze-mono-si-gnulinux#comments De ce dispozitivul tău nu suportă GNU/Linux http://fii-liber.ro/de-ce-dispozitivul-tau-nu-suporta-gnulinux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Multă lume se întreabă care este problema driverelor pentru sistemul de operare <a class="external" href="http://gnu.org/">GNU/Linux</a>. Acest sistem de operare liber este deseori blamat pe nedrept atunci când vine vorba de dispozitive care nu funcționează pe el. Prin acest articol doresc să-mi expun părerea cu privire la această problemă.</p> <p><strong>Producătorii de dispozitive nu doresc să aveți prea multă libertate</strong></p> <p><img alt="" src="http://ompldr.org/vN29uYw/g3436.png" /></p> <p><strong>Dispozitive restricționate.</strong> Probabil asta ar fi caracteristica cea mai corectă pentru un dispozitiv care nu funcționează sub sistemul de operare GNU/Linux. Mulți producători nu fac publice specificațiile dispozitivelor pe care le produc astfel încât comunitatea pentru programe libere sau oricine altcineva nu va putea realiza un driver liber pentru acesta. Iată care este motivul adevărat de ce unele componente nu funcționează pe sistemul de operare GNU/Linux.</p> <p>Producătorii nu publică specificația dispozitivului din mai multe motive. Ei doresc să dețină monopolul sau sunt motivați de alte aspecte, cum ar fi presiunea sau oferta unor companii de programe proprietare care doresc să dețină monopolul. Cooperarea dintre producătorii de dispozitive și dezvoltatorii de programe proprietare face ca aceste dispozitive să funcționeze doar pe platformele proprietare pe care le realizează. Producătorii de hardware și dezvoltatorii de programe proprietare nu doresc să aveți prea multă libertate în a alege ce platformă să folosiți, fiind astfel nevoiți să folosiți doar produsele pe care le oferă ei. Unii numesc asta dirijarea cu pieței. Noi, în comunitatea pentru programe libere, numim această tactică nerespectarea libertăților utilizatorilor de calculatoare.</p> <p>Uneori aceste dispozitive restricționate mai sunt numite și nelibere, avându-se în vedere că ele necesită drivere proprietare ca să funcționeze.</p> <p><strong>Cumpărați doar calculatoare ce funcționează cu programe libere</strong></p> <p>Foarte des atunci când se cumpără un calculator care conține în el o mulțime de componente ce depind de drivere nelibere (cu un sistem de operare proprietar preinstalat) și se încearcă trecerea la GNU/Linux, utilizatorii întâlnesc probleme cu driverele. Utilizatorii își crează o impresie eronată precum GNU/Linux este rău și alte sisteme de operare proprietare sunt mai bune etc. Ca să evitați această problemă și confuzie, procedați invers. Cumpărați un calculator ce conține componente care funcționează cu programe libere. Având un astfel de calculator, veți fi în stare să instalați pe el sisteme de operare libere și nu veți fi blocat doar pe o singură plaformă proprietară.</p> <p>Evident, nu toți pot cunoaște ce componente funcționează cu programe libere. Mai jos vom da o listă de legături unde veți putea găsi informații despre ce dispozitive funcționează cu GNU/Linux.</p> <ul><li> <a class="external" href="http://h-node.com/">http://h-node.com</a> – Este un sait a cărui intenție este să creeze o bază de date cu dispozitive ce funcționează cu programe libere. De asemenea, aici le puteți găsi și pe cele care funcționează doar cu drivere proprietare, ca să le evitați.</li> <li> <a class="external" href="http://www.fsf.org/resources/hw">http://www.fsf.org/resources/hw</a> – O listă de componente ce funcționează pe GNU/Linux, creată de Fundația pentru Programe Libere.</li> </ul><p><strong>Calculatoarele portabile</strong></p> <p><img alt="" src="http://www.softwareliber.md/wp-content/uploads/2011/03/5170__82B1_1_002E_jpg--300x209.jpg" /></p> <p>Este aceeași problemă. Mulți producători crează un portabil care va funcționa (sau este destinat să funcționeze) doar cu un sistem de operare proprietar. Cumpărând un astfel de calculator veți fi nevoiți să folosiți doar un anumit sistem de operare - unul proprietar. Totuși există producători cărora le pasă de libertatea utilizatorilor și produc sisteme care funcționează 100% cu programe libere și vin cu un sistem de operare complet liber preinstalat. Unul dintre acestea se numește Lemote Yeeloong și-l puteți cumpăra la <a class="external" href="http://freedomincluded.com/">freedomincluded.com</a>, dacă doriți să susțineți efortul <a class="external" href="http://fsf.org/">Fundației pentru Programe Libere</a> sau direct de la <a class="external" href="http://www.lemote.com/en/products/Notebook/2010/0310/112.html">producător</a> sau <a class="external" href="http://www.tekmote.nl/epages/61504599.sf/en_GB/?ViewObjectID=935271">furnizori</a>.</p> <p>Realitatea este că astăzi foarte puțini producători fac publică specificația dispozitivelor pe care le produc. Dacă vom refuza să cumpărăm dispozitivele restricționate, vom determina producătorii să-și schimbe tactica lor și vom încuraja producătorii ca Lemote.</p> <p><strong>Cu toate acestea, GNU/Linux rulează pe majoritatea calculatoarelor de azi</strong></p> <p>Datorită efortului comunității pentru programe libere, inginerilor, programatorilor care sunt dedicați cauzei libertății programelor, multe dispozitive funcționează pe sistemul de operare GNU/Linux chiar dacă producătorii nu oferă specificația lor. Multe drivere libere pentru aceste componente sunt realizate folosindu-se așa-numita „ingineria inversă”*. Tot ce trebuie să faceți este să alegeți un calculator cu componente nerestricționate sau pentru care au fost deja realizate drivere libere.</p> <p><em>*Dar să nu credem că „ingineria inversă” rezolvă problema. Este greu să realizezi un driver (și să-l menții) pentru un dispozitiv fară specificație, iar deseori nu toate funcțiile dispozitivului pot fi implementate. Opțiunea corectă este să determinăm producătorii să publice specificația.</em></p> <p><strong>Cea mai simplă metodă pentru a alege un calculator sau dispozitiv ce va funcționa cu programe libere</strong></p> <p>Dacă doriți să mergeți la magazin și să cumpărați un calculator, un dispozitiv sau portabil ce va funcționa cu programe libere, există o metodă simplă pentru a verifica. Evident, ar fi bine să vă adresați unui specialist care să vă facă o configurație bună. Asta ar fi metoda cea mai corectă, însă dacă nu aveți la cine să vă adresați, folosiți această metodă.</p> <p>Alegeți un <a class="external" href="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html">sistem de operare complet liber</a>, o distribuție GNU/Linux complet liberă, spre exemplu, <a class="external" href="http://trisquel.info/">Trisquel</a>. Mai jos voi explica de ce această distribuție este mai bună pentru acest scop.</p> <p>După ce calculatorul este gata de testare, luați un disc cu Trisquel și rulați sistemul de operarte direct de pe disc. După ce s-a încărcat sistemul de operare, testați sunetul, placa video (Acelerare 3D, efecte), placa wireless, imprimanta, scanerul, camera web, etc. Este o testare simplă pe care o poate face orice utilizator. Spre exemplu, dacă imprimanta sau camera web nu funcționează, rugați să fie înlocuite cu altele. Astfel, dacă totul va merge pe distribuția Trisquel, veți fi sigur că acest calculator va rula practic orice altă distribuție GNU/Linux. Pentru a alege un portabil procedura este similară.</p> <p>Aceast lucru îl puteți face și cu distribuții mai cunoscute, cum ar fi Ubuntu. Problema este că Ubuntu și alte distribuții conțin părți nelibere și nu veți ști exact dacă ați luat un calculator ce funcționează doar cu programe liebre.</p> <p><strong>Driverele proprietare</strong></p> <p>Aici voi încerca să explic de ce ar trebui să evităm driverele proprietare. Unii producători totuși crează drivere pentru GNU/Linux, însă acestea sunt nelibere. Driverele nelibere nu pot fi menținute de comunitatea pentru programe libere. Dacă driverul conține erori și cum codul lor este cunoscut doar de producători, va trebui să așteptați până când acest producător va înlătura eroarea. Acest fapt mărește perioada de eliminare a erorilor care durează de obicei mai mult decât eliminarea unor erori dintr-un driver liber menținut de comunitate. Foarte des producătorii abandonează suportul sau își schimbă politica (din motive de profit) referitor la suportul oferit pentru o platformă sau alta.</p> <p>Cu părere de rău, multe distribuții GNU/Linux încurajează utilizatorii să instaleze drivere proprietare pentru harware-ul restricționat, însă soluția cea mai bună este să alegem din start un calculator ce suportă programe libere și să folosim o distribuție complet liberă. Procedând astfel, veți ajuta comunitatea pentru programe libere în a determina producătorii să ne respecte libertățile, oferind dispozitive cu specificație pentru care pot fi create, independent de producători, drivere libere și pot fi menținute. În fine, veți încuraja producătorii de dispozitive cu specificații publice.</p> <p><strong>Referințe</strong></p> <ul><li> <a class="external" href="http://www.fsf.org/resources/hw/how_hardware_vendors_can_help.html">The road to hardware free from restrictions: How hardware vendors can help the free software community</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.fsf.org/news/endorsement-criteria">Hardware we all want: FSF announces criteria for hardware endorsement program</a></li> <li> <a class="external" href="http://libreplanet.org/wiki/Group:Hardware/Endorsement_criteria">Libre Planet: Hardware endorsement criteria</a></li> <li> <a class="external" href="http://libresoft.es/Members/herraiz/blog/linux-is-not-free-software">Linux kernel and non-free software</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.fsfla.org/svnwiki/selibre/linux-libre/">Linux-libre – a project to maintain and publish 100% free distributions of Linux kernel</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.debian.org/News/2010/20101215">Debian 6.0 Squeeze to be released with completely free Linux Kernel</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html">The FSF list of completely free GNU/Linux distributions</a></li> <li> <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Binary_blob">Wikipedia: binary blobs</a></li> <li> <a class="external" href="http://broadcast.oreilly.com/2009/04/stallman-discusses-free-softwa.html">Stallman discusses Free Software and GPLv3</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.linfo.org/tivoization.html">The dangers of tivoization and the GPLv3</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.defectivebydesign.org/">Digital Restrictions Management</a></li> </ul></div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">taguri: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li></ul></div> Tue, 29 Mar 2011 13:40:12 +0000 Iurie Nistor 116 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/de-ce-dispozitivul-tau-nu-suporta-gnulinux#comments Vreau să învăț GNU/Linux! De unde încep? http://fii-liber.ro/vreau-sa-invat-gnu-linux-de-unde-incep <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><h1> <img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//BabyGnuTux-Big_200.jpg" style="width: 200px; height: 78px; float: right; margin: 20px 5px;" title="" />Ce este GNU/Linux?</h1> <p><a href="http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.html"><span class="external">GNU/Linux</span></a> este o familie de sisteme de operare bazată pe <a class="external" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nucleul_Linux">nucleul Linux</a>. GNU/Linux a început să se facă remarcat în ultima perioadă datorită facilităților pe care le oferă: mediu mai stabil, mai sigur (nu vei găsi mulți viruși pe GNU/Linux), mai rapid, multe dintre distribuții au o interfață prietenoasă. Este foarte apreciat ca sistem de operare pentru servere.</p> <!--break--><h1> De ce GNU/Linux?</h1> <p>Prima întrebare pe care trebuie să ți-o pui înainte de a învăța GNU/Linux este de ce vrei să-l folosești?<br /> Dacă vrei să-l folosești doar pentru că „e la modă“ să știi GNU/Linux, nu vei învăța foarte multe. Pentru a te acomoda cu sistemul GNU/Linux trebuie să fii perseverent și să ai răbdare, documentarea fiind un factor esențial.</p> <p>Un utilizator de interfețe grafice se poate descurca la fel de ușor în <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME">GNOME</a> și <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/KDE">KDE</a> (cele mai populare interfețe grafice din GNU/Linux) ca și în Windows atât pentru activități de rutină ca: vizionat filme, ascultat muzică, creare/editare documente folosind suita <a class="external" href="http://www.libreoffice.org/">LibreOffice</a>, navigare pe internet, discuții pe messenger cât mai ales pentru programare, multimedia, web design și administrare servere.</p> <p>GNU/Linux este <a class="external" href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html">liber</a>: el poate fi <strong>utilizat</strong> în orice scop, <strong>copiat</strong>, <strong>studiat</strong>, <strong>modificat</strong> și <strong>distribuit</strong> mai departe, fără a fi restricționat de licențe.<br /> Nu avem însă o formulă magică în privința unei distribuții GNU/Linux: fiecare utilizator trebuie să se gândească ce dorește de la un sistem de operare și să aleagă în cunoștință de cauză.</p> <h1> Primul pas</h1> <p>Primul pas în lumea sistemului GNU/Linux îl reprezintă instalarea unei <a class="external" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_a_distribu%C5%A3iilor_Linux">distribuții</a>. De menționat este faptul că poți avea în același timp și GNU/Linux și Windows pe calculatorul tău, recomandat fiind să instalezi mai întâi Windows pentru a nu avea probleme la pornire (Windows suprascrie codul instalat de GNU/Linux la începutul discului și spre deosebire de acesta, nu este capabil să încarce alte sisteme în afară de cele din familia Windows).</p> <p>Printre cele mai cunoscute distribuții GNU/Linux recomandate utilizatorilor casnici, amintim:</p> <ul><li> Fedora - <a class="external" href="http://fedoraproject.org/ro/">situl oficial</a> și <a class="external" href="http://fedoraproject.ro/">situl comunității din România</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//fedora_13.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/fedora_13.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> OpenSUSE - <a class="external" href="http://opensuse.org/">situl oficial</a> și <a class="external" href="http://www.suseromania.ro/">situl comunității din România</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//openSUSE.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/openSUSE.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> Ubuntu - <a class="external" href="http://ubuntu.com/">situl oficial</a> și <a class="external" href="http://ubuntu.ro/">situl comunității din România</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//ubuntu.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/ubuntu.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> <a class="external" href="http://www.debian.org/index.ro.html">Debian</a></li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//DebianEtch.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/DebianEtch.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <ul><li> <a class="external" href="http://www.kiwilinux.org/">Kiwi linux</a> (un sistem de operare adaptat pentru utilizatorii din România)</li> </ul><p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//kiwilinux-large_009.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/kiwilinux-large_009.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <h1> Instalarea unei distribuții</h1> <p>Dacă nu ești încă sigur ce versiune de GNU/Linux să folosești, cel mai bine este să începi să testezi mai multe distribuții folosind un disc (eng. <span style="font-style: italic;">Live</span><em> CD</em>) sau o memorie USB (eng. <em>USB memory stick</em>). Majoritatea distribuțiilor oferă această posibilitate pentru ca tu să le poți testa în voie, fără să fie nevoie să le instalezi (ex.: <a class="external" href="http://fedoraproject.org/en/get-fedora">Fedora</a>, <a class="external" href="http://software.opensuse.org/112/ro">openSUSE</a>, <a class="external" href="http://www.ubuntu.com/desktop/get-ubuntu/download">Ubuntu</a>). O dată ce ai găsit distribuția care îți place, o poți instala cu ușurință folosind informațiile oferite pe situl oficial (din același loc de unde ai descărcat imaginile pentru disc sau memorie USB).</p> <p>Întrucât sunt foarte multe tutoriale pentru instalarea unui sistem GNU/Linux, în funcție de distribuție, nu vom detalia aici însă vom aminti câteva recomandări de instalare:</p> <p>- se creează cel puțin 2 partiții astfel:</p> <ul><li> <strong>/ - root</strong> (tipul partiției: ext3 sau ext4)</li> <li> <strong>/swap</strong> – cu dimensiunea dublă față de memoria ram (tipul partiției: swap)</li> </ul><p>- poți crea alte partiții opționale dar care îți vor ușura semnificativ lucrul:</p> <ul><li> <strong>/home</strong> – directorul utilizatorilor, util pentru stocarea separată a datele pentru a nu fi pierdute în cazul reinstalării sistemului.</li> <li> <strong>/boot</strong> – pentru stocarea fișierelor de pornire a sistemului</li> </ul><h1> Primul contact cu noul sistem de operare instalat</h1> <p>Primul lucru pe care îl vei remarca după instalarea unei distribuții GNU/Linux este <a class="external" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_fi%C5%9Fiere">sistemul de fișiere</a> diferit față de cel din Windows.</p> <pre> /- unicul director rădăcină (eng. <em>root</em>) al sistemului de fișiere</pre><pre> /bin - fișiere executabile ale comenzilor importante (ex.: cat, cp, ls...) /boot - fișiere statice necesare procesului de pornire (ex. imaginile de nucleu, fișierele de configurare ale programului de pornire - de regulă, <a href="http://www.gnu.org/software/grub/">GNU GRUB</a>) /dev - fișierele dispozitivelor hardware /etc - fișierele de configurare ale sistemului /home - fișierele personale ale utilizatorilor /lib - biblioteci și module de nucleu /mnt - directoare în care se monteaza sistemele de fisiere /media - directoare în care se montează dispozitivele de stocare /opt - software adăugat de obicei din surse neoficiale, suplimente ale programelor etc. /root - fișierele utilizatorului root /sbin - executabile esențiale de sistem (ex: init, fsck, ifconfig) /tmp - fișiere temporare /usr - ierarhie secundară, conține majoritatea utilitarelor și aplicațiilor /var - fișiere care se schimbă des în timp (ex. loguri de sistem) </pre><p>Mai multe informații despre sistemul de fișiere găsești pe <a class="external" href="http://www.pathname.com/fhs/">pagina oficială</a>.</p> <h1> Și acum ce fac?</h1> <p>O dată cu instalarea sistemului de operare, începe aventura ta în lumea GNU/Linux. De aici poți face tot ce îți dorești.</p> <p>Majoritatea distribuțiilor vin cu programe integrate astfel încât vei găsi tot ce ai nevoie pentru a asculta muzică, viziona filme, edita fișiere din suita office, chat pe messenger etc.<br /> Printre cele mai folosite alternative libere la programele proprietare, amintim:</p> <ul><li> <a href="http://libreoffice.org/"><span style="text-decoration: underline;">LibreOffice</span></a> – alternativă la Microsoft Office</li> <li> <a class="external" href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/">Mozilla Firefox</a> – browser web, alternativă la Internet Explorer</li> <li> <a class="external" href="http://www.mozillamessaging.com/ro/">Mozilla Thunderbird</a> – client de e-mail, alternativă la Microsoft Outlook</li> <li> <a class="external" href="http://www.gimp.org/">Gimp</a> – program de editare grafică, alternativă la Adobe Photoshop</li> <li> <a class="external" href="http://www.inkscape.org/">Inkscape</a> – program pentru grafică vectorială, alternativă la Corel Draw</li> <li> <a class="external" href="http://www.videolan.org/vlc/">VLC</a> – player video simplu de utilizat, are codecuri interne astfel că nu mai este nevoie să le descarci de pe internet</li> <li> <a class="external" href="http://www.pidgin.im/">Pidgin</a> – alternativă la Yahoo Messenger, poate funcționa cu mai multe conturi de pe platforme diferite în același timp</li> </ul><p>Datorită patentelor software, unele distribuții nu oferă suport pentru unele formate proprietare. Pentru aceste distributii este nevoie de adăugarea unor depozite de pachete întreținute de comunitate pentru a putea asculta muzică în format MP3 sau pentru a putea vedea filme.</p> <p>De exemplu, pentru Fedora există <a class="external" href="http://rpmfusion.org/">RPM Fusion</a>, pentru OpenSUSE există <a class="external" href="http://packman.links2linux.org/">Packman</a>.</p> <p>Pentru informații suplimentare despre adăugarea depozitelor poți folosi următoarele resurse:</p> <ul><li> pentru <a class="external" href="http://rpmfusion.org/Configuration">Fedora</a></li> <li> pentru <a class="external" href="http://en.opensuse.org/Additional_package_repositories#Packman">OpenSUSE</a></li> <li> pentru <a class="external" href="https://help.ubuntu.com/community/RestrictedFormats#Ubuntu%2010.04%20LTS%20%28Lucid%20Lynx%29%20and%209.10%20%28Karmic%20Koala%29">Ubuntu</a></li> </ul><p>Dacă vrei să instalezi sau să dezinstalezi un program, poți folosi un <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Package_management_system">administrator de pachete</a>. Majoritatea distribuțiilor au un administrator de pachete integrat astfel încât să poți instala cu ușurință programele de care ai nevoie. Unul dintre cele mai cunoscute și apreciate programe este <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Synaptic_Package_Manager">Synaptic:</a></p> <p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//synaptic.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/synaptic.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <p><em>Administratorul de pachete </em><em>PackageKit </em><em>în Fedora:</em></p> <p class="rtecenter"><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//gtk.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/gtk.png" title="" typeof="foaf:Image" /></a></p> <p>Deși poți face multe lucruri din interfața grafică, este recomandat să înveți să folosești terminalul pentru că multe lucruri se pot face numai din linie de comandă. După numai puțină practică, vei putea să folosești cu ușurință terminalul și vei descoperi că e mai ușor și rapid așa.</p> <h1> Câteva legături utile:</h1> <ul><li> <a class="external" href="http://wiki.linux360.ro/wiki/Main_Page">http://wiki.linux360.ro/wiki/Main_Page</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.linuxtopia.org/">http://www.linuxtopia.org/</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.linux.com/learn">http://www.linux.com/learn</a></li> <li> <a class="external" href="http://www.linux4beginners.info/">http://www.linux4beginners.info/</a></li> </ul></div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/ubuntu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ubuntu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/fedora" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">fedora</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/opensuse" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">opensuse</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/debian" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">debian</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/kiwi-linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">kiwi linux</a></li></ul></div> Sun, 11 Jul 2010 19:35:09 +0000 Alina Bordeianu 62 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/vreau-sa-invat-gnu-linux-de-unde-incep#comments