Fii liber - Descentralizare http://fii-liber.ro/taxonomy/term/160 ro Cum se instalează un server XMPP http://fii-liber.ro/content/cum-se-instaleaz%C4%83-un-server-xmpp <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><h3><b>Introducere</b></h3> <p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//200px-Logo_XMPP.svg_.png" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img style="float: right;" typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/200px-Logo_XMPP.svg_.png" alt="" title="" class="image-thumbnail" /></a></p> <p><a href="http://xmpp.org/">XMPP</a> (<i>Extensible Messaging and Presence Protocol</i>, în traducere: <i>Protocolul Extensibil de Mesagerie și Prezență</i>), anterior cunoscut ca Jabber, este un protocol de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesagerie_instantanee">mesagerie instantanee</a> și totodată un <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Standard_deschis">standard deschis</a>. El a fost conceput să fie extensibil și acest lucru le-a permis contribuitorilor să adauge suportul pentru comunicațiile audio și video. Mai mult decât atât, el oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica descentralizat, cu alte cuvinte, un utilizator înregistrat pe un server XMPP poate comunica cu utilizatori de pe alte servere. </p> <p>Există <a href="http://xmpp.org/xmpp-software/servers/">o mulțime</a> de programe libere (pe partea de server) care implementează protocolul XMPP, dar în ghidul acesta vom descrie pas cu pas cum se instalează unul din ele. Am ales serverul liber <a href="http://www.process-one.net/en/ejabberd/">ejabberd</a> deoarece experiența ne-a arătat că instalarea și configurarea sunt mai simple decât în cazul altor servere. Facem observația că comenzile din acest ghid au fost testate pe un sistem <a href="http://trisquel.info">Trisquel GNU/Linux</a>, bazat pe Ubuntu/Debian. Ejbberd, scris în Erlang, este folosit pe multe servere publice ce oferă servicii de mesagerie bazată pe XMPP, dar oricine își poate instala acest serviciu pe serverul personal și poate comunica prin intermediul lui cu alte servere mai cunoscute (ca Gtalk sau Facebook).</p> <!--break--><h3><b>Instalarea serverului ejabberd</b></h3> <p>Vă recomandăm să faceți mai întâi o actualizare a sistemului:</p> <p><code>$ sudo aptitude update</code><br /><code>$ sudo aptitude upgrade</code></p> <p>Instalați apoi programul ejabberd cu ajutorul comenzii</p> <p><code>$ sudo aptitude install ejabberd</code></p> <h3><b>Configurare</b></h3> <p>În fișierul principal de configurare al serverului (care se află la <code>/etc/ejabberd/ejabberd.cfg</code>) este necesar să specificați care vor fi administratorii. Deschizând acest fișier, veți găsi:</p> <p><code>%% Admin user<br /> {acl, admin, {user, "", "localhost"}}.</code></p> <p>Pentru a adăuga un administator „admin” modificați linia:</p> <p><code>{acl, admin, {user, "admin", "exemplu.org"}}.</code></p> <p>Adresa „exemplu.org” reprezintă o adresă la care poate fi accesat serverul. Dacă doriți mai mulți administratori, este suficient să adăugați linii similare (fiți atenți la sintaxă):</p> <p><code>{acl, admin, {user, "admin", "exemplu.org"}}.</code><br /><code>{acl, admin, {user, "admin1", "exemplu.org"}}.</code><br /><code>{acl, admin, {user, "admin2", "jurnalpersonal.org"}}.</code></p> <p>Veți observa că am adăugat doi administratori pentru adresa „exemplu.org” și unul pentru „jurnalpersonal.org”, dar acolo trebuie trecute adresele pe care le aveți. </p> <p>Tot în acel fișier de configurare găsiți linia:</p> <p><code>{hosts, ["localhost"]}.</code></p> <p>care vă sugerează că acolo pot fi trecute adresele la care doriți să oferiți serviciul XMPP. Deci edităm linia în felul următor:</p> <p><code>{hosts, ["localhost", "exemplu.org", "jurnalpersonal.org"] }.</code></p> <p>Acum reporniți serverul XMPP cu ajutorul comenzii</p> <p><code>$ sudo invoke-rc.d restart ejabberd</code></p> <p>În loc de parametrul <code>restart</code> mai puteți folosi opțiunile <code>stop</code> și <code>start</code>, care oprește, respectiv pornește serverul.</p> <h3><b>Adaugarea de utilizatori</b></h3> <p>Am putea folosi un client XMPP (cum sunt <a href="http://pidgin.im">Pidgin</a>, <a href="http://live.gnome.org/Empathy">Empathy</a> și <a href="http://yateclient.yate.ro">YateClient</a>) pentru a ne înregistra, însă serverul este implicit configurat să nu permită acest lucru. Dacă doriți să permiteți utilizatorilor să se înregistreze folosind clientul, atunci linia <code>{access, register, [{deny, all}]}.</code> din fișierul de configurare trebuie să arate în felul următor:</p> <p> <code>{access, register, [{allow, all}]}.</code></p> <p>Pentru a adăuga un utilizator vom folosi comanda:</p> <p><code>ejabberdctl register [numele utilizatorului] exemplu.org [parola]</code> </p> <p>Atunci când în fișierul de configurare am specificat care vor fi administratorii, aceștia nu au devenit automat utilizatori înregistrați pe server. Pentru a-i înregistra, folosim comanda de mai sus:</p> <p><code>ejabberdctl register admin exemplu.org 111</code><br /><code>ejabberdctl register admin1 exemplu.org 222</code><br /><code>ejabberdctl register admin2 jurnalpersonal.org 333</code></p> <p>Am înregistrat trei utilizatori: <code>admin@exemplu.org</code>, <code>admin1@exemplu.org</code> și <code>admin2@jurnalpersonal.org</code>, cu parolele <code>111</code>, <code>222</code> și respectiv <code>333</code>. Mai mulți utilizatori îi înregistrăm la fel, iar pe unii din ei, la dorință, îi putem specifica ca administratori în fișierul de configurare. Pentru a elimina, spre exemplu, utilizatorul <code>admin2</code> folosim comanda:</p> <p><code>ejabberdctl unregister admin2 jurnalpersonal.org</code></p> <p>Ejabberd oferă și un panou de administrare, care poate fi accesat la adresa<br /><code>http://localhost:5280/admin/</code> sau, spre exemplu, <code>http://jurnalpersonal.org:5280/admin/</code>. Vă autentificați cu <code>admin</code>, <code>admin1</code> sau <code>admin2</code>. </p> <h3><b>Comunicarea cu alte servere</b></h3> <p>Ca serverul dvs. să poată comunica și cu alte servere XMPP din rețea este necesar să setați înregistrările SRV ale adresei (în cazul nostru <code>exemplu.org</code> și <code>jurnalpersonal.org</code>) pentru care ați lansat serviciul XMPP: </p> <p> _xmpp-server Protocol: TCP Port: 5269<br /> _xmpp-client Protocol: TCP Port: 5222<br /> _jabber Protocol: TCP Port: 5269</p> <p>Nu uitați să deschideți porturile 5269, 5222 și 5280 pentru panoul de administrare. Conversații plăcute! :-)</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/184" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">jabber</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/mesagerie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Mesagerie</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/160" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Descentralizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/183" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">xmpp</a></li></ul></div> Tue, 14 Feb 2012 15:05:43 +0000 Iurie Nistor 164 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/cum-se-instaleaz%C4%83-un-server-xmpp#comments 20 de aplicații libere pentru Internet http://fii-liber.ro/content/20-de-aplica%C8%9Bii-libere-pentru-internet <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Echipa revistei <i>Fii liber</i> a compus o listă cu 20 de aplicații libere extrem de folositoare pentru Internet. Fiecare dintre aceste aplicații poate fi instalată pe serverul personal sau al organizației din care utilizatorul face parte. Ne dorim astfel, să încurajăm utilizatorii să renunțe la serviciile proprietărești, bazate pe aplicații nelibere, asupra cărora utilizatorii nu au absolut niciun control și să folosească aceste programe pe serverul pe care îl au în administrare. Mai mult, în lista de mai jos se regăsesc aplicații ce sunt folosite de utilizatori din întreaga lume pentru realizarea unor rețele descentralizate (de socializare, de contribuție la cod etc.).</p> <p>Recomandarea noastră este ca de fiecare dată când apelați la un serviciu de pe Internet, să vă întrebați dacă nu puteți să aveți un serviciu similar folosind o aplicație liberă pe serverul personal. Dacă alegeți să instalați și să folosiți aplicații libere, veți beneficia de controlul datelor personale, de gradul de confidențialitate dorit și de o securitate sporită.</p> <!--break--><h3><b>WordPress</b></h3> <p><a href="http://wordpress.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//wordpress_3.1_0.png" width="71" height="70" alt="" title="" /></a> </p><p><a href="http://wordpress.org/">WordPress</a> este una din cele mai cunoscute platforme pentru publicarea jurnalelor personale. Deoarece WordPress dispune de un sistem de șabloane scrise în limbajele HTML și CSS, platforma poate oferi ușor posibilitatea de a realiza situri complexe, cum ar fi portaluri de știri. Procedura de instalare a platformei este simplă și poate fi efectuată chiar și de utilizatori neexperimentați.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Drupal</b></h3> <p><a href="http://drupal.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//druplicon.small_.png" width="61" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://drupal.org">Drupal</a> este unul dintre cel mai cunoscute sisteme modulare de gestionare a conținutului. Poate fi folosit în calitate de platformă pentru situri, începând de la jurnale personale și până la portaluri complexe de știri, situri pentru organizații și instituții, situri pentru comunități. Instalarea, configurarea și administrarea lui este relativ simplă. Deoarece este un sistem modular, instalarea sau activarea modulelor permite o extindere enormă a posibilităților platformei.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Redmine</b></h3> <p><a href="http://www.redmine.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//redmine.png" height="50" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.redmine.org">Redmine</a> este o aplicație destinată pentru managementul proiectelor și evidența erorilor, o alternativă la serviciile nelibere lighthouseapp.com și code.google.com. De asemenea oferă un sistem de management a utilizatorilor și rolurilor, pagini wiki și forumuri pentru proiecte, notificare prin e-mail și multe altele. Este folosit în diferite domenii, începând de la organizații de afaceri și terminând cu instituții, proiecte publice și comunități.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Gitorious</b></h3> <p><a href="http://gitorious.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Gitorious.png" width="70" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://gitorious.org">Gitorious</a> - o aplicație care poate oferi găzduirea proiectelor colaborative din sfera programelor libere și alte domenii de dezvoltare care folosesc programul Git (un program ce oferă controlul distribuit al versiunilor). Pe lângă aceasta, Gitorious oferă pagini wiki pentru proiecte și o interfață pentru gestionarea cererilor de revizuire a codului, vizualizarea activității proiectului și al dezvoltatorilor. Reprezintă o alternativă a serviciului neliber github.com</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>YaCy</b></h3> <p><a href="http://yacy.net/en/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//YaCy_logo_1.png" width="111" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://yacy.net/en/">YaCy</a> este un motor de căutare, însă în comparație cu motoarele de căutare comune, el poate fi rulat pe calculatorul oricărui utilizator și poate realiza căutări peer-to-peer obținând rezultate directe de la alte noduri. Atunci când folosim YaCy nu avem nevoie de un server central, iar acest lucru oferă utilizatorilor libertate și confidențialitate la căutare. Instalarea acestei aplicații este simplă deoarece se află în depozitele multor distribuții <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a>.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Diaspora</b></h3> <p><a href="http://diasporaproject.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//4605757354_dbf78ca47d.jpg" width="294" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://diasporaproject.org">DIASPORA*</a> este o aplicație cu ajutorul căreia putem realiza o rețea socială descentralizată, este o alternativă pentru rețele centralizate ca Facebook. Proiectul a fost lansat recent, dar e de succes și se dezvoltă rapid. De obicei un server care rulează DIASPORA* este numit „capsulă” (eng. pod). Serverul dumneavoastră poate deveni și el o capsulă care v-ar permite să vă conectați în mod descentralizat cu alte capsule. DIASPORA permite scrierea de mesaje și comentarii, folosirea etichetelor în mesaje, gestionarea „aspectelor” pentru a clasifica lista de contacte etc.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>StatuNET</b></h3> <p><a href="http://status.net/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Status.net_.png" width="117" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://status.net">StatusNET</a> - aplicație pentru realizarea rețelelor sociale descentralizate de tip microjunal. Este scris în PHP și implementează standardul deschis OStatus pentru comunicarea dintre servere. Acest program poate fi instalat foarte ușor pe serverul personal și odată instalat vă puteți conecta la alte servere ce rulează StatusNET, adică puteți comunica în mod descentralizat cu toată rețeaua. Actualmente StatusNET suportă micromesaje, etichete, crearea grupurilor și multe altele.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>GNU MediaGoblin</b></h3> <p><a href="http://mediagoblin.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//mediagoblin_dark_large.png" width="382" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p>Scopul proiectului <a href="http://mediagoblin.org">GNU MediaGoblin</a> este să creeze o platformă ce permite utilizatorilor să împărtășească (în mod descentralizat) fotografii, filme și muzică, devenind o alternativă a unor situri centralizate ca Flickr și YouTube.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Piwigo</b></h3> <p><a href="http://www.piwigo.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Piwigo_logo.png" width="278" height="80" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.piwigo.org/">Piwigo</a> este o aplicație pentru realizarea galeriilor foto. Are un sistem de șabloane și module care pot extinde posibilitățile galeriei. Puteți adăuga fotografii în mod obișnuit, folosind navigatorul, sau cu ajutorul unui client FTP, ori folosind aplicații dedicate (inclusiv cele de pe telefoane). Cu ajutorul interfeței de administrare se pot adăuga și gestiona rolurile de acces ale utilizatorilor galeriei, se pot crea albume, categorii și etichete.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Piwik</b></h3> <p><a href="http://piwik.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//g3969.png" width="205" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://piwik.org">Piwik</a> reprezintă o aplicație destinată pentru a realiza analiza siturilor, este o alternativă pentru serviciul neliber Google Analytics. Piwik are o interfață pentru programe de aplicații (API) care permit accesarea datelor, managementul utilizatorilor, siturilor, rapoartelor. De asemenea suportă module pentru a extinde posibilitățile de confidențialitate. Este tradus în mai mult de 45 de limbi.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>MediaWiki</b></h3> <p><a href="http://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//MediaWiki-smaller-logo.png" width="74" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki">MediaWiki</a> este o aplicație cu ajutorul căreia putem realiza pagini și situri de tip wiki. Este una din platformele de bază a proiectului Wikipedia. Odată ce a fost instalată, putem foarte ușor să creăm, spre exemplu, documentații, ghiduri, cursuri sau manuale online, care pot fi editate în colaborare. Aplicația e foarte utilă mai în ales pentru sistemele de educație și în sfera științei. Se instalează ușor are un sistem de șabloane și extensii.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Moodle</b></h3> <p><a href="http://moodle.org"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//path3428.png" width="269" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://moodle.org">Moodle</a> reprezintă o platformă de învățare, cunoscut de asemenea și ca un Sistem de Management al Cursului. Este foarte util pentru profesori sau în general pentru sfera educației deoarece cu el se poate crea conținut educațional în mod colaborativ.</p> <p>Aplicația Moodle este tradusă în mai multe limbi, inclusiv în română. Vizitând pagina proiectului <a href="http://moodle.ro">Moodle România</a> veți putea găsi mai multe informații și ajutor în română cum să folosiți acest program pentru educație, în câte instituții și de cine este folosit în România.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>OwnCloud</b></h3> <p><a href="http://www.owncloud.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//595px-OwnCloud2-Logo.svg_.png" width="134" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p>Aplicația pentru internet <a href="http://www.owncloud.org/">OwnCloud</a> este destinată pentru a putea prin intermediul ei ușor stoca datele online. Oferă utilizatorilor posibilitatea de a împărtăși fișiere, a crea fluxuri de muzică și galerii foto, a edita documnete, a se autentifica <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/WebDAV">WebDAV</a>, a organiza evenimente (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/CalDAV">CalDAV</a>)și contacte (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/CardDAV">CardDAV</a>).</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>RoundCube</b></h3> <p><a href="http://www.roundcube.net/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Roundcube.png" width="212" height="56" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.roundcube.net/">Roundcube</a> este un client pentru email. Este scris în PHP și folosește tehnologia Ajax care oferă o mai bună interacțiune cu utilizatorul decât alți clienți obișnuiți. De asemenea el poate fi utilizat pentru a oferi servicii de email. Spre exemplu, mai multe universități, cum ar fi Harvard University și UC Berkeley, îl folosesc pentru a oferi servicii de email pentru studenți.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>GNU Mailman</b></h3> <p><a href="http://www.gnu.org/software/mailman/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Gnu_mailman_logo2010.png" width="112" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p>Aplicația <a href="http://www.gnu.org/software/mailman/">GNU Mailman</a> este destinată pentru managementul listelor de discuții pe e-mail. Este folosit pentru a gestiona listele de discuții ale comunităților, organizațiilor, universităților etc. Aplicația oferă o mulțime de posibilități, cum ari fi, o interfață pentru administrare, arhivare și filtrare a listelor, managementul utilizatorilor și moderatorilor.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>phpBB</b></h3> <p><a href="http://www.phpbb.com/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//320px-Phpbb3-ccw-logo.png" width="151" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://www.phpbb.com/">phpBB</a> reprezintă una dintre cele mai populare aplicații pentru realizarea forumurilor. Este realizat în PHP și poate fi instalat și configurat relativ simplu. Oferă un sistem de șabloane și o interfață de administrare accesibilă chiar și pentru utilizatorii neexperimentați. phpBB poate fi folosit pentru forumuri ale proiectelor, ale comunităților sau chiar ale organizațiilor.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>SparkleShare</b></h3> <p><a href="http://sparkleshare.org/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//slide-1.png" width="50" height="70" alt="" title="" /></a></p> <p><a href="http://sparkleshare.org">SparkleShare</a> este o aplicație ce oferă posibilitatea de a stoca ușor și de a împărtăși fișiere pe internet. Reprezintă o alternativă a serviciului neliber Dropbox.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>lilURL</b></h3> <p><a href="http://lilurl.sourceforge.net/">lilURL</a> - un simplu script care scurtează legăturile, este o alternativă a unor servicii ca TinyURL, dar care-l puteți instala pe serverul dvs.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Shapado</b></h3> <p><a href="http://shapado.com/"><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//shapado.png" width="217" height="61" alt="" title="" /></a></p> <p>Dacă aveți nevoie să realizați situri de tipul „FAQ”, <a href="http://shapado.com/">Shapado</a> este o soluție foarte simplă și rapidă. Aplicația este folosită, spre exemplu, pentru a răspunde la întrebările utilizatorilor unei distribuții GNU/Linux sau pentru alte proiecte. Ea oferă posibilitatea de a comenta întrebările, a le clasifica cu ajutorul etichetelor și categoriilor, a vizualiza cea mai discutată întrebare sau pe cele la care nu au fost date un răspuns.</p> <h3 style="margin-top: 2em;"><b>Tiny Tiny RSS</b></h3> <p><a href="http://tt-rss.org/redmine/">Tiny Tiny RSS</a> este o aplicație foarte utilă pentru agregarea fluxurilor RSS. Interfața sa este foarte apropiată de cea a unor aplicații pentru birou.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/160" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Descentralizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/internet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Internet</a></li></ul></div> Fri, 10 Feb 2012 16:36:53 +0000 Iurie Nistor 162 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/20-de-aplica%C8%9Bii-libere-pentru-internet#comments Aderă la rețeaua de socializare Diaspora! http://fii-liber.ro/content/ader%C4%83-la-re%C8%9Beaua-de-socializare-diaspora <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><b>Ce este Diaspora?</b></p> <p><img style="box-shadow: 1px 1px 3px #888;" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//500px-Diaspora_logotype.svg_.png" width="500" height="75" alt="" title="" /></p> <p>Diaspora este o rețea de socializare. Dar nu este doar o altă rețea de socializare. În comparație cu rețelele sociale cunoscute, Diaspora este o rețea descentralizată, care respectă <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html">libertatea</a> și intimitatea utilizatorilor săi. Prin urmare, Diaspora a fost concepută să ofere o libertate socială.</p> <!--break--><p><a href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Screenshot-6.png" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/Screenshot-6.png" alt="" title="" class="image-medium" style="float: right;" /></a></p> <p><b>De cine este dezvoltată Diaspora?</b></p> <p>În comparație cu rețelele Facebook și Google+, care sunt bazate pe tehnologii nelibere controlate de proprietari, rețeaua Diaspora funcționează cu tehnologii complet libere dezvoltate de o comunitate globală de contribuitori, atât de programatori entuziaști, cât și de oameni din alte domenii (grafică, traduceri etc.). Rețeaua Diaspora nu aparține nici unei companii și se află în controlul membrilor săi care o creează și utilizează.</p> <p><b>Ce este o rețea socială descentralizată</b></p> <p>Rețelele de socializare descentralizate, din care face parte și Diaspora, permit utilizatorilor să se conecteze și să comunice în mod direct unii cu ceilalți fără intermediari, pentru că programele care fac comunicarea se află doar pe calculatoarele (sau serverele) controlate de utilizatori. Spre exemplu, oricine poate instala Diaspora pe serverul personal și se poate conecta de acolo la rețea (cu alți utilizatori de pe alte servere). Deoarece nu există un intermediar ca în cazul rețelelor centralizate, nimeni nu va putea să sisteze, filtreze sau controleze comunicarea dintre utilizatori.</p> <p>În contrast, rețele de socializare centralizate ca Facebook și Google+ sunt rulate pe serverele unor companii. Acest fapt asigură proprietarilor controlul nu doar asupra modului de funcționare a rețelei, dar și asupra utilizatorilor din rețea. Toate datele încărcate și generate de utilizatori, începând de la informații personale și terminând cu mesaje, sunt stocate pe serverele companiilor care pot face orice doresc cu ele, le pot sistematiza și folosi în diferite scopuri, inclusiv să le vândă unor companii de publicitate sau agenții guvernamentale. Pe lângă acestea, rețeaua Facebook, de exemplu, folosește metode și sisteme de urmărire care sunt capabile <a href="http://lifehacker.com/5843969/facebook-is-tracking-your-every-move-on-the-web-heres-how-to-stop-it">să monitorizeze navigarea utilizatorilor pe Internet</a>, chiar și atunci când utilizatorii nu sunt autentificați în rețea. Și aceste date personale pot fi oferite (sau vândute) unor terți.</p> <p><b>Cum puteți adera la Diaspora</b></p> <p>Pentru că Diaspora este o rețea descentralizată, nu există un nod central unde vă puteți înregistra. Există deja o mulțime de servere numite „capsule” (eng. „pods”) rulate de indivizi, comunități, organizații sau chiar companii. Este de ajuns să alegeți care din aceste capsule vă place mai mult și să vă creați un cont la ea. Aceasta este cea mai simplă metodă. Evident, cea mai sigură metodă este să rulați Diaspora pe severul personal și să vă conectați de pe acesta la rețea, astfel beneficiind de cel mai înalt grad de confidențialitate a datelor personale. Totuși, acum este puțin mai complicat să instalați singuri Diaspora dacă nu aveți experiență (de fapt, puteți să cereți ajutorul unui prieten mai priceput la administrare). De aceea, recomandăm prima metodă utilizatorilor neexperimentați (vedeți mai jos).</p> <p><b>Alegeți o capsulă la care să vă înregistrați</b></p> <p>Criteriile de alegere a capsulei (eng. „pod”) sunt diferite. De exemplu, este mai bine să vă creați contul pe un server mai aproape de regiunea în care locuiți sau un server în care aveți mai multă încredere. Pentru moment vă recomandăm următoarele capsule:</p> <ul><li><a href="http://diasp.eu">diasp.eu</a> - Europa.</li> <li><a href="http://diasp.de">diasp.de</a> – Germania.</li> <li><a href="http://diasp.org">diasp.org</a> – Statele Unite.</li> <li><a href="http://joindiaspora.com">joindiaspora.com</a> – cea mai populată capsulă, dar aveți nevoie de invitație pentru înregisrare.</li> </ul><p>La <a href="http://podupti.me">podupti.me</a> veți găsi o listă mai mare de capsule rulate în diferite țări și având diferite criterii tehnice, puteți alege care vă place mai mult. Capsulele sunt rulate și controlate de oameni sau comunități care nu au nimic în comun (spre exemplu, diasp.org și diasp.eu). Odată ce v-ați înregistrat la o capsulă, vă veți putea conecta la rețea și veți putea comunica oricând cu oricine, inclusiv cu cei din alte capsule – nu degeaba se numește rețea descentralizată.</p> <p>Pentru mai multe informații și asistență în folosirea rețelei Diaspora, vizitați <a href="http://diasporaproject.org">diasporaproject.org</a>.</p> <p><b>Ce puteți face în rețeaua Diaspora</b></p> <p>Vă puteți conecta cu prietenii, adăugând prieteni în lista de contacte. Fiecărui utilizator din Diaspora îi este asociată o adresă. Spre exemplu, dacă vă aflați pe capsula diasp.eu veți avea o adresă <a href="mailto:utilizator@diasp.eu">utilizator@diasp.eu</a>, după care prietenii vă pot găsi, chiar dacă se află pe alte capsule. </p> <p>Aveți posibilitatea de a scri mesaje. În comparație cu Facebook, mesajele pot fi lungi, iar textul <a href="http://diasporial.com/tutorials/formatting-text">poate fi formatat utilizându-se un limbaj numit Markdown, al cărui sintaxă este de-a dreptul banală și cât se poate de intuitivă</a>. Vedeți în imaginea de mai jos cum arată un mesaj formatat în Diaspora. Comentariile la mesaje de asemenea pot fi formatate.</p> <p><img src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Screenshot_0.png" width="572" height="443" alt="" title="" /></p> <p>După cum puteți observa din imagine, Diaspora ne oferă și posibilitatea să folosim etichete în mesaje pentru a le putea clasifica, ceea ce nu veți putea face în Facebook. Pe lângă faptul că putem filtra afișarea mesajelor după o anumită etichetă, ne putem abona la e etichetă sau mai multe, pentru a vedea ce se publică în ele, spre exemplu, în etichetele <i>#diaspora</i> sau <i>#programelibere</i>. Datorită acestui fapt, chiar dacă sunteți recent înregistrați și nu aveți încă niciun prieten în lista de contacte, puteți căuta etichete și vă puteți abona la câte doriți pentru a vedea ce publică alți utilizatori în aceste etichete și respectiv găsi utilizatori cu care aveți aceleași interese.</p> <p>Un lucru minunat pe care Diaspora ni-l oferă sunt așa numitele „aspecte”. Lista de contacte poate fi clasificată după aspecte, pe care le puteți crea singuri. Aceasta vă poate oferi să deconectați temporar unele aspecte pentru a vedea doar mesajele publicate de oamenii care se află în aspectele care vă interesează. Mai mult decât atât, atunci când publicați un mesaj, îl puteți publica doar pentru anumite aspecte (anumiți prieteni) sau pentru toate aspectele, sau publica chiar în pagina publică, unde mesajele pot fi văzute și de cei care nu sunt înregistrați pe Diaspora.</p> <p>Evident că în Diaspora aveți posibilitatea de a face „Like”, „Reshare” și multe altele. Totuși trebuie să luăm în calcul că proiectul Diaspora se află încă în stadiul „Alpha”, iar la acest început de an se plănuiește lansarea versiunii „Beta”. Chiar și asa, Diaspora deja oferă multe posibiltăți și este destul de stabil pentru utilizare și pentru a scăpa de rețele centralizate și nelibere.</p> <p><b>Aderă la Diaspora! Aderă la mișcarea pentru libertate!</b></p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/re%C8%9Bele-sociale" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Rețele sociale</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/159" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">DIASPORA*</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/160" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Descentralizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/servicii-web" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Servicii web</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/facebook" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Facebook</a></li></ul></div> Thu, 26 Jan 2012 13:11:52 +0000 Iurie Nistor 161 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/ader%C4%83-la-re%C8%9Beaua-de-socializare-diaspora#comments Conversează liber în rețeaua descentralizată XMPP/Jabber http://fii-liber.ro/converseaza-liber-in-reteaua-descentralizata-xmpp-jabber <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//xmpp_logo.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-thumbnail" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/xmpp_logo.png" style="float: right; margin-right: 10px; margin-left: 10px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Conform ultimei <a href="http://www.theodora.com/wfbcurrent/romania/romania_people.html">estimări anuale a agenției CIA</a>, România are o populație de aprox. 22 de milioane de cetățeni. Din aceștia, 46% sau 10,1 milioane de români au acces la Internet, a declarat <a href="http://www.comunic.ro/article.php/Un-comisar-UE-acuz%C4%83-54-dintre-rom%C3%A2ni-nu-au-acces-la-Internet--inacceptabil-pentru-Europa/8181/">vicepreședintele Comisiei Europene</a> în iulie 2011. Tot anul acesta, <a href="http://www.romania-insider.com/yahoo-to-launch-e-mail-service-in-romanian-and-yahoo.ro-homepage-in-march/19113/">directorul de vânzări al corporației Yahoo!</a> a anunțat că în România sunt 8,2 milioane de utilizatori Yahoo! Considerând aceste date valide, <strong>81%</strong> din românii care se conectează la Internet folosesc serviciul de mesagerie instantanee al Yahoo!</p> <!--break--><p>De ce așa de mulți români folosesc mesagerul Yahoo! și nu cel inclus de Microsoft în Windows, deși Microsoft are monopol pe piața de sisteme de operare din România? Probabil din același motiv pentru care Mozilla Firefox este din 2009 <a href="http://gs.statcounter.com/#browser-RO-monthly-200807-201109">cel mai popular navigator din România</a> (40%), întrecând Internet Explorer inclus de Microsoft în Windows și pentru care Google Chrome câștigă din ce în ce mai mulți utilizatori români (25%), aproape atingând cota de piață a Micorosft Internet Explorer din septembrie 2011 (27%).</p> <p>Românii adoră <strong>alternativele</strong> și sunt în continuă căutare de programe de calcultator mai simple, mai intuitive, cu viteze mai mari de acces etc.</p> <p>Deschiderea românilor către alternative (deocamdată doar pe principii de performanță, nu și etice) i-ar putea determina să încerce un mod diferit de a comunica în timp real pe Internet. Acesta este <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Jabber">protocolul XMPP</a> creat în 1999 de comunitatea internațională Jabber și publicat ca standard deschis.</p> <p>XMPP tradus în română înseamnă Protocolul Extensibil de Mesagerie și Prezență și se bazează pe un limbaj standard de marcare foarte utilizat pe Internet, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/XML">XML</a>. XMPP a fost gândit să permită interconectarea oricăror distribuitori de servicii XMPP, ceea ce înseamnă că rețeaua XMPP este descentralizată (citește <a href="http://fii-liber.ro/foloseste-retele-sociale-descentralizate-nu-facebook-sau-twitter">articolul despre rețele descentralizate</a>) și tu poți discuta fără probleme cu prietenii tăi conectați la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_XMPP_server_software">alt server</a>, personal sau al unei companii, de exemplu.</p> <p>Dar de ce este important ca membrii rețelei să-și poată alege serverele la care se conectează? Pentru a împiedica apariția monopolui unei companii (deținătoare de servere) asupra rețelei și exercitarea controlului asupra utilizatorilor, indiferent de necesitățile și cerințele lor (monitorizarea discuțiilor, adăugarea reclamelor, limitarea vitezei de transfer a fișierelor etc.)</p> <p>Îți poți instala chiar un server personal de XMPP și în curând echipa revistei <a href="http://fii-liber.ro">Fii liber</a> va publica cu un ghid simplu de instalare și configurare. Până atunci, îți recomandăm să-ți creezi un cont la <a href="https://register.jabber.org/">serverul Jabber.org</a>.</p> <p>Dacă ai un cont de XMPP, nu-ți mai trebuie decât un client cu care să te conectezi la rețea, să adăugi prieteni și să începi să discuți cu ei pe Internet. <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_instant_messaging_clients">Majoritatea clienților de XMPP</a> sunt <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Free_software">programe libere</a>, ceea ce înseamnă că folosindu-le nu vei mai fi deranjat de reclame, vei putea să le copiezi pe oricâte calculatoare, să le dai prietenilor, să le vezi codul sursă, să le modifici și chiar să le vinzi, dacă ai spirit întreprinzător!</p> <p>Folosește clientul <strong>liber</strong> de XMPP care-ți place mai mult! Cei mai populari sunt: <a href="http://pidgin.im">Pidgin</a>, <a href="https://live.gnome.org/Empathy">Empathy</a>, <a href="http://gajim.org">Gajim</a>, <a href="http://kopete.kde.org">Kopete</a> și <a href="http://psi-im.org">Psi</a>. La acestea, se adaugă mesagerul liber românesc <a href="http://yateclient.yate.ro/">Yate Client</a>. Mulți dintre clienții liberi sunt multi-protocol (ceea ce înseamnă că te poți conecta cu conturi și din alte rețele) și permit criptarea conversațiilor (pentru confidențialitate).</p> <p>Există și clienți proprietari de XMPP, ca de exemplu Gtalk, dar pe care nu ți-i recomandăm dacă-ți pasă de libertatea ta de utilizator. Gtalk îți permite să te conectezi la rețeaua XMPP doar cu un cont de Gmail, nu permite criptarea conversației și este disponibil doar pe Windows (un sistem de operare proprietar), enumerând doar câteva din inconveniențele acestui program proprietar, deci care pot fi rezolvate numai de corporația Google.</p> <p>În final, fii liber și intră în rețeaua XMPP cu un client liber. Vei întâlni oameni dechiși care vor să schimbe idei cu tine! :-)</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/160" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Descentralizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/183" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">xmpp</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/184" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">jabber</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/185" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">yahoo</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/186" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gtalk</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/187" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">windows</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taxonomy/term/188" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">client</a></li><li class="taxonomy-term-reference-8"><a href="/taxonomy/term/189" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">server</a></li><li class="taxonomy-term-reference-9"><a href="/taxonomy/term/190" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">interoperabilitate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-10"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li></ul></div> Mon, 10 Oct 2011 08:21:27 +0000 tct 143 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/converseaza-liber-in-reteaua-descentralizata-xmpp-jabber#comments Folosește rețele de socializare descentralizate, NU Facebook sau Twitter http://fii-liber.ro/foloseste-retele-sociale-descentralizate-nu-facebook-sau-twitter <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://www.fsf.org/facebook" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-large" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/large/public/nu-mi_place.png" style="margin-left: 5px; margin-right: 5px; float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Mulți încă mai folosesc rețele de socializare ca <strong>Facebook</strong> sau <strong>Twitter</strong>, dar puțini știu că există argumente puternice pentru <strong>a înceta să le mai folosească</strong>. Problema fundamentală a acestor tipuri de rețele sociale este că sunt <strong>centralizate,</strong> bazate de regulă pe <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Proprietary_software">tehnologii proprietare</a> prin care companiile care le dețin își exercită controlul asupra utilizatorilor și informațiilor lor personale din întreaga rețea. Toate date<img alt="Sistem centralizat. Facebook decite cu cine poți comunica și ce poți spune." src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//centralizat.png" style="width: 222px; height: 218px; margin: 8px; float: left;" />le încărcate și generate de utilizatori, începând de la date personale și terminând cu mesaje, sunt stocate pe serverele companiilor care pot face orice doresc cu ele, le pot sistematiza, le <a href="http://www.rushkoff.com/blog/2011/9/26/you-are-not-facebooks-customer.html">pot vinde unei agenții de publicitate</a> sau unei agenții de securitate. În orice moment, la dorința proprietarilor, oricine poate fi <a href="http://getsatisfaction.com/facebook/topics/facebook_account_deleted_for_messaging_friends_family">blocat și eliminat din rețea</a>, poate fi <a href="http://www.insidefacebook.com/2011/08/08/relevance-filtered-chat-buddy-list-or-why-users-dont-know-whos-online/">filtrată informația</a> sau poate fi sistat serviciul pentru un <a href="http://www.edri.org/edrigram/number9.9/facebook-deletes-activist-profiles">grup de utilizatori</a>. Mai mult, guvernele autoritare pot bloca foarte ușor accesul <a href="http://fsfe.org/news/nl/nl-201103.en.html">pe întreg teritoriul țării</a> la rețelele centralizate, fiind vorba doar de câte <strong>un nod</strong> la care trebuie refuzată conexiunea. Rețelele sociale de acest tip asigură proprietarilor controlul absolut și deseori consecințele acestui fapt dăunează intereselor utilizatorilor.</p> <!--break--><p>De mai mult timp, comunitatea susținătorilor programelor libere a început să caute soluții care să redea utilizatorilor libertatea și controlul asupra informațiilor comunicate pe Internet. Soluția găsită constă în rețele și servicii <strong>descentralizate</strong>, bazate pe <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html">programe libere</a> și <a href="http://fsfe.org/projects/os/def.html">standarde deschise</a>. Ca urmare, în acest an a fost întemeiată <a href="http://freedomboxfoundation.org/">Fundația FreedomBox</a>, care se ocupă cu realizarea de servere personale care să ajute la descentralizarea rețelelor sociale, corespondenței electronice și comunicațiilor multimedia.</p> <p><strong>Rețele descentralizate</strong></p> <p><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//descentralizat.png" style="margin: 5px; float: right;" />Rețelele de socializare descentralizate permit utilizatorilor să se conecteze și să comunice în mod direct unii cu ceilalți fară intermediari, pentru că programele care fac comunicarea posibilă se află doar pe calculatoarele (sau serverele) controlate de ei înșiși sau în care au încredere. În primul caz, datele sunt sub controlul utilizatorului care poate decide câtă informație de pe serverul său oferă publicului. Deoarece nu există un intermediar ca în cazul rețelelor centralizate, nimeni nu va putea să sisteze, flitreze sau controleze comunicarea dintre utilizatori, deoarece această rețea aparține utilizatorilor, fiind creată de utilizatori. Pentru ca aceste rețele să existe, este necesară dezvoltarea unor programe care să fie capabile să realizeze comunicarea în mod descentralizat și, bineînțeles, să fie ușor de instalat și folosit. Din fericire, deja au fost lansate o mulțime de proiecte care dezvoltă astfel de soluții, inclusiv proiectul <strong>FreedomBox</strong> în jurul căruia sunt concentrate mai multe idei legate de descentralizare. Mai jos sunt prezentate două programe libere care sunt capabile să ruleze o rețea socială descentralizată.</p> <p><strong>StatusNE</strong><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Status.net-logo-color-big-500x300.png" style="width: 150px; height: 90px; margin-left: 5px; margin-right: 5px; float: left;" /><strong>T</strong></p> <p><a href="http://status.net/">StatusNET</a> este un program liber pentru realizarea rețelelor sociale de tip microjunal. Este scris în PHP și implementează standardul deschis <a href="http://ostatus.org/">OStatus</a> pentru comunicarea dintre servere. Acest program poate fi instalat foarte ușor (la fel de ușor ca WordPress, de exemplu) pe un server și odată instalat vă puteți conecta la alte servere, adică vă puteți înscrie și adera la grupuri care se află în alte rețele bazate pe StatusNET, inclusiv la servere personale. Dintre primele servicii de StatusNET este și rețeaua <a href="http://identi.ca/">identi.ca</a>, însă în timp au apărut tot mai multe și indiferent în ce rețea te-ai afla, cu ușurință te poți conecta cu oricine, din orice rețea. Acest program, totuși, este destinat rulării pe un server personal și din aceste motive tot mai mulți oameni au început să-l folosească astfel, conectându-se cu alții sau cu servicii cum este identi.ca.</p> <p><strong>DIASPORA*</strong></p> <p><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//200px-Diaspora_logotype.svg_.png" style="width: 200px; height: 30px; margin-left: 10px; margin-right: 10px; float: right;" /><a href="http://diasporafoundation.org/">DIASPORA*</a> este un alt program liber pentru realizarea unei rețele sociale descentralizate, de data aceasta, alternativă la Facebook. Este un proiect recent, dar de succces și care se dezvoltă rapid. Ideea proiectul a fost inspirată din discursurile publice ale lui Eben Moglen, <a href="http://www.softwarefreedom.org/events/2010/isoc-ny/FreedomInTheCloud-transcript.html">„Freedom in the Cloud”</a>. În acest moment, DIASPORA* a ajuns să fie rulată pe o mulțime de servere, denumite „capsule” (eng. <em>pods</em>), iar numărul lor este în continuă creștere. Sunt două metode de conectare la rețeaua DIASPORA*, ori îl rulați pe serverul propriu (recomandabil), ori vă înregistrați într-una din capsulele din <a href="https://github.com/diaspora/diaspora/wiki/Community-supported-pods">lista oficială de servere</a> de DIASPORA* deja existente, care sunt administrate de comunități, companii, persoane individuale și proiecte publice.</p> <p><strong>Referințe</strong></p> <ul><li> <p><a href="http://blogs.fsfe.org/gerloff/2011/09/23/facebooks-opengraph-time-to-get-out/">Facebook’s OpenGraph: Time to get out</a>, de Karsten Gerloff</p> </li> <li> <p class="title"><a class="journal-entry-navigation-current" href="http://www.rushkoff.com/blog/2011/9/26/you-are-not-facebooks-customer.html">You Are Not Facebook's Customer</a>, de Douglas Rushkoff</p> </li> <li> <p class="title"><a href="http://www.softwarefreedom.org/events/2010/isoc-ny/FreedomInTheCloud-transcript.html">Freedom in the Cloud</a>, de Eben Moglen</p> </li> <li> <p class="documentFirstHeading"><a href="http://www.fsf.org/facebook"><span id="parent-fieldname-title">FSF: Mark Zuckerberg is TIME Magazine's Person of the Year? Where's the "dislike" button? </span></a></p> </li> <li> <p><a href="http://www.softwarefreedom.org/events/2011/fosdem/moglen-fosdem-keynote.html">Why Political Liberty Depends on Software Freedom More Than Ever</a>, de Eben Moglen</p> </li> <li> <div class="column-middle"> <div class="entry"> <div> <a href="http://blog.diasporafoundation.org/2011/09/21/diaspora-means-a-brighter-future-for-all-of-us.html">Diaspora* means a brighter future for all of us</a> (jurnalul comunității DIASPORA*)</div> </div> </div> </li> </ul><p> </p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/160" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Descentralizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/157" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FreedomBox</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/158" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">StatusNET</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/159" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">DIASPORA*</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/161" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Rețele de socializare</a></li></ul></div> Mon, 03 Oct 2011 06:44:29 +0000 Iurie Nistor 137 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/foloseste-retele-sociale-descentralizate-nu-facebook-sau-twitter#comments