Fii liber - libertate http://fii-liber.ro/taxonomy/term/191 ro Se iau măsuri pentru apărarea libertății utilizatorilor de Linux http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//conservancy-header.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/conservancy-header.png" style="margin-left: 5px; margin-right: 5px; float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>În sfârșit, avem o veste îmbucurătoare privind <a href="http://www.h-online.com/open/features/Enforcing-the-GPL-Kernel-hackers-join-the-fight-1586483.html">apărarea libertății</a> utilizatorilor nucleului Linux. Hăcuitorii de la Samba se alătură organizației <a href="http://sfconservancy.org/">Software Freedom Conservancy</a> (ro. păstrarea libertății programelor) în lupta contra celor care încalcă licența GNU GPL care acoperă codul nucleului Linux.</p> <!--break--><p>Organizația condusă de <a href="http://sfconservancy.org/about/officers/">Bradley M. Kuhn</a> și-a creat o reputație internațională după ce a <a href="https://lwn.net/Articles/478308/">impus condițiile GPL</a> celor care distribuie BusyBox modificat, printre care <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/10437.html">Sony</a>. Pentru reacordarea licenței, organizația cere respectarea licențelor și pentru celelalte programe libere distribuite de compania găsită vinovată de încălcarea licenței lui BusyBox. Astfel, folosind <a href="http://www.busybox.net/">BusyBox</a>, organizația a impus respectarea libertății utilizatorilor pentru mai multe programe.</p> <p> Este cunoscut faptul că liderii proiectului <a href="http://kernel.org">Linux</a>, pentru a determina creșterea popularității nucleului, au fost dintotdeauna foarte permisivi în privința codului neliber adăugat și nu au cerut niciodată transferul drepturilor de autor ale diverșilor contribuitori către o organizație responsabilă de proiect.</p> <p> Astfel, ne găsim în situația în care nucleul Linux este popular, dar nu-și poate schimba licența (la <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">GPLv3</a>, de exemplu) nici dacă ar vrea Linus Torvalds și ceilalți coordonatori. Mulți contribuitori care au părți mari de cod în nucleul Linux sunt dați dispăruți sau chiar decedați și nu-și pot exprima acordul sau dezacordul față de schimbarea licenței. Mai mult, nucleul este distribuit cu numeroase părți nelibere sau doar în format binar și în această privință <a href="http://linuxfoundation.org">Linux Foundation</a> nu are ce face, doar contribuitorii individuali pot să îi dea în judecată pe cei care încalcă drepturile oferite utilizatorilor și să fie reprezentați în instanță. Aici intervine Software Freedom Conservancy.</p> <p> Închei articolul cu un pasaj scris de <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/">Matthew Garret</a> care explică că ne îndreptăm spre o distopie, în care aceeași lege a drepturilor de autor se aplică preferențial, companiile fiind favorizate, iar utilizatorii oprimați.</p> <p>Originalul:</p> <p>„The alternative is a strangely ironic world where Sony are simultaneously funding lobbying for copyright enforcement against individuals and tools to help large corporations infringe at will. I'm not enthusiastic about that.”</p> <p> În română:</p> <p> „Alternativa este o lume ciudat de ironică în care Sony finanțează în același timp acțiunile de impunere a drepturilor de autor împotriva utilizatorilor individuali și unelte care să ajute corporațiile mari să le încalce după bunul lor plac. Nu sunt deloc încântat de acest lucru.”</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/nucleu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">nucleu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/concervancy" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">concervancy</a></li></ul></div> Thu, 05 Jul 2012 11:00:00 +0000 tct 209 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux#comments Curtea Europeană de Justiție: Firmele de găzduire nu pot fi obligate să aplice cenzura http://fii-liber.ro/content/curtea-european%C4%83-de-justi%C8%9Bie-firmele-de-g%C4%83zduire-nu-pot-fi-obligate-s%C4%83-aplice-cenzura <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><i>Text preluat și adaptat de la <a href="http://apti.ro/">ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet.</a></i> Astăzi Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat o nouă decizie crucială pentru libertatea Internetului în cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus întrebarea dacă un judecător poate să dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de rețele sociale în Belgia, deci are doar un rol de găzduitor al informațiilor.</p> <!--break--><p>CEJ a decis astăzi că o astfel de cerere ar fi contrară normelor Uniunii Europene (care prevede în directiva privind comerțul electronic că este interzis să se impună o supraveghere generală): - ar determina o atingere gravă a libertății de a desfășura o activitate comercială a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă; - ar putea să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale – mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; - ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit. Comunicatul de presa al CEJ este deja public, iar decizia integrală va fi publicată pe site-ul instituției în cursul zilei de astăzi. Această decizie merge pe aceiași linie cu cea din cazul Sabam vs. Scarlet decis de CEJ în noiembrie anul trecut (atunci era vorba de un furnizor de acces la Internet, nu de găzduire). Împreună cu cei de la EDRi și ApTI am pregătit o serie de întrebări frecvente, prin care să puteți înțelege mai ușor implicațiile acestui caz: <b>Această decizie reprezintă o nouă victorie pentru libertățile fundamentale?</b> Da. Într-un climat politic în care caracteristicile de bază ale Internetului, așa cum îl știm astăzi, sunt în joc, decizia judecătorilor europeni atrage din nou atenția asupra importanței evitării supraîncărcării instrumentelor de comunicare cu tehnologii restrictive. Acest lucru este crucial pentru protecția drepturilor omului pe Internet, precum și a importanței economice a acestuia. Pentru a doua oară în decurs de câteva luni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat importanța unui Internet deschis și liber, care respectă libertățile fundamentale, precum libertatea de comunicare, viața privată și libertatea de a desfășura activități economice. Vedeți mai multe răspunsuri la întrebări pe <a href="http://apti.ro">apti.ro</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/internet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Internet</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/cenzur%C4%83" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Cenzură</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/g%C4%83zduire" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">găzduire</a></li></ul></div> Fri, 17 Feb 2012 09:55:09 +0000 Iurie Nistor 169 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/curtea-european%C4%83-de-justi%C8%9Bie-firmele-de-g%C4%83zduire-nu-pot-fi-obligate-s%C4%83-aplice-cenzura#comments Top cinci probleme ale tratatului ACTA http://fii-liber.ro/content/top-cinci-probleme-ale-tratatului-acta <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><i>Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).</i></p> <p>ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.</p> <p>Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):</p> <ol><li> <p><strong>Monitorizarea utilizatorilor de Internet.</strong></p> <p>Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb <a href="http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Opinions/2010/10-02-22_ACTA_RO.pdf">(Aviz 2010 ref. la ACTA)</a>. Un asemenea sistem <a href="http://edri.org/scarlet_sabam_win">a fost deja declarat ilegal</a> de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).</p> </li> <li> <p><strong>Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”</strong>.</p> <p>Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. <a href="http://www.edri.org/edrigram/number9.12/irish-dpa-investigates-three-strikes">Asta s-a întâmplat în Irlanda</a> printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.</p> <p> </p> </li> <li> <p><strong>Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”</strong>.</p> <p>Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză <em>de minimis</em>, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?</p> </li> <li> <p><strong>ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.</strong></p> <p>Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, <a href="http://www.edri.org/ACTA_transparency">nu s-au putut obține aceste documente</a>. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.</p> </li> <li> <p><strong>Textul este vag și neclar</strong></p> <p>În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (<a href="http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/11/st12/st12196.ro11.pdf">română</a> sau <a href="http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/11/st12/st12196.en11.pdf">engleză</a>). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.</p> </li> </ol><!--break--><p>Dacă aș fi de rea-credință, aș spune că punctele 4 și 5 de fapt ascund realitatea a ceea ce se dorește: un sistem de tipul celor 3 lovituri (ca în Franța) de implementat în toată lumea și realizarea de Deep Packet Inspection pentru toți utilizatorii de Internet.</p> <p>Dacă aș fi de bună credință, ar trebui să zic că un singur lucru este cert: <strong>Tratatul pune drepturile de „proprietate intelectuală” mai presus de drepturile fundamentale.</strong></p> <p>După cum spuneam mai sus, textul este în mare măsură periculos pentru interpretările care se pot face. Tocmai de aceea e bine să menționăm opiniile detaliate ale mai multor specialiști care au analizat ACTA:</p> <p><strong>Opinii contra ACTA</strong></p> <ul><li> <a href="http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Opinions/2010/10-02-22_ACTA_RO.pdf">Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor - Aviz referitor la ACTA (2010)</a></li> <li> <a href="http://www.europarl.europa.eu/committees/en/INTA/studiesdownload.html?languageDocument=EN&amp;file=43731">Raport făctut pentru Comisia INTA a Parlamentului European de experți independenți</a> (iunie 2011)</li> <li> <a href="http://rfc.act-on-acta.eu/fundamental-rights">Opinie cu privire la compatibilitatea ACTA cu CEDO și Carta UE a Drepturilor omului - raport din 2 experți pentru grupul verzilor din Parlamentul European (2009)</a></li> <li> <a href="http://www.iri.uni-hannover.de/acta-1668.html">Opinia europenilor din zona academică cu privire la ACTA</a> (feb 2011).</li> <li> <a href="http://www.wcl.american.edu/pijip/go/academics10282010">Opinia Americanilor din zona academică cu privire la ACTA</a>.</li> </ul><p><strong>Opinii pro-ACTA</strong></p> <ul><li> <a href="http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/deve/pa/888/888355/888355en.pdf">Raport draft Comisia DEVE din Parlamentul European</a></li> <li> <a href="http://christianengstrom.files.wordpress.com/2011/12/sj-0661-11_legal-opinion.pdf">Opinia serviciului juridic din Parlamentul European </a> (și asta <a href="http://acta.ffii.org/?p=833">era un document secret</a> pe care nu au dorit sa-l facă public.)</li> </ul><p>Pentru cei ce sunt interesați de acțiune, <a href="http://www.apti.ro">site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI)</a> vă prezintă mai multe informații cu privire la <a href="http://apti.ro/cum-se-discuta-ACTA-in-Parlamentul-European">cum se va decide</a> în Parlamentul European și cel al Romaniei și cum puteți acționa. Poate și cu un site separat.</p> <p>Găsiți detalii referitor la acțiune la nivelul Parlamentului European și la:</p> <ul><li> <a href="http://edri.org/stopacta">http://edri.org/stopacta</a></li> <li> <a href="https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA">https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA</a></li> <li> <a href="http://acta.ffii.org/">http://acta.ffii.org/</a></li> </ul><p><b>În final 3 idei:</b></p> <p>a). Să nu demonizăm propunerea mai mult decât este în realitate. Nu se propune nici închiderea Internetului și nici pedepese cu închisoarea pentru cei care fac schimbul de fișiere prin interemediul torrentelor. Isteria nu ajută, argumentele da.</p> <p>b). Dezbaterea referitoare la ACTA se va întinde pe mai multe luni sau poate chiar ani. Media tradițională își va pierde interesul (așa cum nici nu l-a avut până acum 6 zile), dar problema ramâne.</p> <p>c). De fapt, ACTA nu este cel mai rău act normativ care ar putea fi adoptat și ar aduce atingere gravă drepturilor fundamentale pe Internet. <a href="http://apti.ro/node/114">Chestiunile de blocare a Internetului sau de păstrare a datelor de trafic</a> sunt pe cale de afi ori au fost adoptate - și au efecte directe chiar începând de mâine.</p> <p>Așa că păstrați-vă ochii deschiși și judecata limpede!</p> <p><i>[1] - Termenul „proprietare intelectuală” este unul confuz și noi vă încurajăm să evitați utilizarea lui. Pentru a înțelege de ce, vă propunem articolul lui Richard Stallman <a href="http://www.gnu.org/philosophy/not-ipr.ro.html">„Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie...”</a> - nota ed.</i></p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/acta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ACTA</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/cenzur%C4%83" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Cenzură</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/internet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Internet</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/drepturi" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Drepturi</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li></ul></div> Tue, 31 Jan 2012 10:29:36 +0000 Iurie Nistor 163 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/top-cinci-probleme-ale-tratatului-acta#comments Conversează liber în rețeaua descentralizată XMPP/Jabber http://fii-liber.ro/converseaza-liber-in-reteaua-descentralizata-xmpp-jabber <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//xmpp_logo.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-thumbnail" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/xmpp_logo.png" style="float: right; margin-right: 10px; margin-left: 10px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Conform ultimei <a href="http://www.theodora.com/wfbcurrent/romania/romania_people.html">estimări anuale a agenției CIA</a>, România are o populație de aprox. 22 de milioane de cetățeni. Din aceștia, 46% sau 10,1 milioane de români au acces la Internet, a declarat <a href="http://www.comunic.ro/article.php/Un-comisar-UE-acuz%C4%83-54-dintre-rom%C3%A2ni-nu-au-acces-la-Internet--inacceptabil-pentru-Europa/8181/">vicepreședintele Comisiei Europene</a> în iulie 2011. Tot anul acesta, <a href="http://www.romania-insider.com/yahoo-to-launch-e-mail-service-in-romanian-and-yahoo.ro-homepage-in-march/19113/">directorul de vânzări al corporației Yahoo!</a> a anunțat că în România sunt 8,2 milioane de utilizatori Yahoo! Considerând aceste date valide, <strong>81%</strong> din românii care se conectează la Internet folosesc serviciul de mesagerie instantanee al Yahoo!</p> <!--break--><p>De ce așa de mulți români folosesc mesagerul Yahoo! și nu cel inclus de Microsoft în Windows, deși Microsoft are monopol pe piața de sisteme de operare din România? Probabil din același motiv pentru care Mozilla Firefox este din 2009 <a href="http://gs.statcounter.com/#browser-RO-monthly-200807-201109">cel mai popular navigator din România</a> (40%), întrecând Internet Explorer inclus de Microsoft în Windows și pentru care Google Chrome câștigă din ce în ce mai mulți utilizatori români (25%), aproape atingând cota de piață a Micorosft Internet Explorer din septembrie 2011 (27%).</p> <p>Românii adoră <strong>alternativele</strong> și sunt în continuă căutare de programe de calcultator mai simple, mai intuitive, cu viteze mai mari de acces etc.</p> <p>Deschiderea românilor către alternative (deocamdată doar pe principii de performanță, nu și etice) i-ar putea determina să încerce un mod diferit de a comunica în timp real pe Internet. Acesta este <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Jabber">protocolul XMPP</a> creat în 1999 de comunitatea internațională Jabber și publicat ca standard deschis.</p> <p>XMPP tradus în română înseamnă Protocolul Extensibil de Mesagerie și Prezență și se bazează pe un limbaj standard de marcare foarte utilizat pe Internet, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/XML">XML</a>. XMPP a fost gândit să permită interconectarea oricăror distribuitori de servicii XMPP, ceea ce înseamnă că rețeaua XMPP este descentralizată (citește <a href="http://fii-liber.ro/foloseste-retele-sociale-descentralizate-nu-facebook-sau-twitter">articolul despre rețele descentralizate</a>) și tu poți discuta fără probleme cu prietenii tăi conectați la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_XMPP_server_software">alt server</a>, personal sau al unei companii, de exemplu.</p> <p>Dar de ce este important ca membrii rețelei să-și poată alege serverele la care se conectează? Pentru a împiedica apariția monopolui unei companii (deținătoare de servere) asupra rețelei și exercitarea controlului asupra utilizatorilor, indiferent de necesitățile și cerințele lor (monitorizarea discuțiilor, adăugarea reclamelor, limitarea vitezei de transfer a fișierelor etc.)</p> <p>Îți poți instala chiar un server personal de XMPP și în curând echipa revistei <a href="http://fii-liber.ro">Fii liber</a> va publica cu un ghid simplu de instalare și configurare. Până atunci, îți recomandăm să-ți creezi un cont la <a href="https://register.jabber.org/">serverul Jabber.org</a>.</p> <p>Dacă ai un cont de XMPP, nu-ți mai trebuie decât un client cu care să te conectezi la rețea, să adăugi prieteni și să începi să discuți cu ei pe Internet. <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_instant_messaging_clients">Majoritatea clienților de XMPP</a> sunt <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Free_software">programe libere</a>, ceea ce înseamnă că folosindu-le nu vei mai fi deranjat de reclame, vei putea să le copiezi pe oricâte calculatoare, să le dai prietenilor, să le vezi codul sursă, să le modifici și chiar să le vinzi, dacă ai spirit întreprinzător!</p> <p>Folosește clientul <strong>liber</strong> de XMPP care-ți place mai mult! Cei mai populari sunt: <a href="http://pidgin.im">Pidgin</a>, <a href="https://live.gnome.org/Empathy">Empathy</a>, <a href="http://gajim.org">Gajim</a>, <a href="http://kopete.kde.org">Kopete</a> și <a href="http://psi-im.org">Psi</a>. La acestea, se adaugă mesagerul liber românesc <a href="http://yateclient.yate.ro/">Yate Client</a>. Mulți dintre clienții liberi sunt multi-protocol (ceea ce înseamnă că te poți conecta cu conturi și din alte rețele) și permit criptarea conversațiilor (pentru confidențialitate).</p> <p>Există și clienți proprietari de XMPP, ca de exemplu Gtalk, dar pe care nu ți-i recomandăm dacă-ți pasă de libertatea ta de utilizator. Gtalk îți permite să te conectezi la rețeaua XMPP doar cu un cont de Gmail, nu permite criptarea conversației și este disponibil doar pe Windows (un sistem de operare proprietar), enumerând doar câteva din inconveniențele acestui program proprietar, deci care pot fi rezolvate numai de corporația Google.</p> <p>În final, fii liber și intră în rețeaua XMPP cu un client liber. Vei întâlni oameni dechiși care vor să schimbe idei cu tine! :-)</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/160" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Descentralizare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/183" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">xmpp</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/184" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">jabber</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/185" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">yahoo</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/186" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gtalk</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/187" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">windows</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taxonomy/term/188" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">client</a></li><li class="taxonomy-term-reference-8"><a href="/taxonomy/term/189" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">server</a></li><li class="taxonomy-term-reference-9"><a href="/taxonomy/term/190" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">interoperabilitate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-10"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li></ul></div> Mon, 10 Oct 2011 08:21:27 +0000 tct 143 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/converseaza-liber-in-reteaua-descentralizata-xmpp-jabber#comments