Fii liber - LibreOffice http://fii-liber.ro/taguri/libreoffice ro Nu vă putem citi documentele! http://fii-liber.ro/nu-va-putem-citi-documentele <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Una dintre calitățile Internetului este existența standardelor pentru toate tehnologiile folosite la prezentarea conținutului. Aproape toate paginile de Internet sunt în prezent afișate la fel de cele mai noi navigatoare, pentru că cele trei elemente de bază, structura (HTML), așezarea (CSS) și elementele dinamice (JavaScript), sunt clar definite și interpretate la fel de orice navigator.</p> <p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//documente libere.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/documente%20libere.png" style="float: right; margin: 10px; border-width: 0pt; border-style: solid;" title="" typeof="foaf:Image" /></a><a href="http://fii-liber.ro/ziua-libertatii-documentelor-28-martie-2012">Ziua Libertății Documentelor</a> este un eveniment internațional, ajuns deja la a cincea ediție, care își propune să promoveze standardele deschise destinate programelor pentru lucrul la birou cu documente text, foi de calcul, baze de date orientate pe obiecte, formule și ecuații matematice, grafică și prezentări. Acceptarea și implementarea corectă a standardului deschis <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Open_Document_Format">Open Document Format</a> (ro. Formatul pentru Documente Deschise) de către toți producătorii de astfel de programe ar da uniformitate în lucrul cu programe diferite și ar oferi utilizatorului libertatea de a alege ce programe să folosească. Deși putem folosi programe libere pentru a lucra cu documente în formate închise, citirea și scrierea acestor documente nu este făcută întotdeauna corect, deoarece nu se implementează un standard, ci mai degrabă se descifrează un format secret.</p> <p>Atunci când fișierele anexate scrisorilor electronice nu sunt într-un format standard, destinatarul este de multe ori obligat să folosească exact același program ca și expeditorul, iar respectivul program nu este întotdeauna liber, în acest caz, destinatarul, fie el persoană fizică, instituție publică sau companie, este nevoit să achiziționeze programul sau pachetul de programe la prețul stabilit de unicul proprietar. Aceste programe pot fi costisitoare și de cele mai multe ori costul nu este justificat de necesitatea de a accesa conținutul unor simple documente text sau a unor foi de calcul.</p> <!--break--><p>Folosirea formatelor dezvoltate printr-un proces democratic și transparent de către o comisie formată din membri ai tuturor părților implicate ne oferă independența de furnizorii de programe. Această libertate ne ajută să nu fim nevoiți să instalăm noua versiune a unui program care deja funcționează foarte bine, doar pentru că producătorul a lansat o versiune nouă care nu este compatibilă cu cea veche și care folosește un format nou.</p> <p>Foarte multe companii și instituții sunt dependente de suita de programe pentru birou produsă de Microsoft. Surpinzător, de multe ori companiile sunt chiar reticente în a folosi alte pachete similare. Această reticență are la bază cel puțin incompatibilitatea dintre soluția proprietărească și alte soluții, dar și neînțelegerea diferențelor ce apar atunci când conținutul aceluiași fișier este prezentat diferit în programe din suite diferite.</p> <p>Cele mai multe diferențe au la bază faptul că fișierele „.doc”, „.docx” și implicit celelalte din aceeași serie au fost concepute astfel încât să fie citite și scrise cu aceeași aplicație. Microsoft a fost criticată pentru această practică neconcurențială așa că a publicat specificațiile pentru formatele binare vechi (<a href="http://www.microsoft.com/interop/docs/OfficeBinaryFormats.mspx">.doc, .ppt, .xls, .xlsb</a>), dar aceste specificații <a href="http://www.joelonsoftware.com/items/2008/02/19.html">sunt considerate a fi scrise prost</a>, iar documentația, deși extrem de voluminoasă, ca fiind incompletă. Practic orice dezvoltator de aplicații care dorește să editeze astfel de formate este nevoit să ghicească cum se traduc anumite funcționalități într-o serie de biți și invers. Lucrul acesta este ironic deoarece echivalentele libere ca LibreOffice și OpenOffice sunt adesea criticate atunci când nu respectă formatarea salvată în Microsoft Office.</p> <p>Pentru noile formate, bazate pe XML, Microsoft a ales o altă abordare: a creat o documentație pentru un standard pe care să îl înregistreze la Organizația Internațională pentru Standardizare și apoi a implementat standardul în produsele proprii. Deși abordarea pe care Microsoft a avut-o în legătură cu aceste formate a fost cea corectă, adică publicarea unei specificații și implementarea acesteia, chiar și această abordare a fost criticată. Motivele de această dată nu s-au rezumat doar la documentația incompletă ci și la procesul de standardizare. Treisprezece membrii din cei douăzeci și trei ai comisiei norvegiene de standardizare <a href="http://arstechnica.com/old/content/2008/10/norwegian-standards-body-implodes-over-ooxml-controversy.ars">și-au dat demisia în semn de protest</a> împotriva anumitor neregularități în aprobarea OOXML ca standard. IBM, mare susținător al standardului ODF, a amenințat ca nu va mai fi membru al comisiei de standardizare susținând că Microsoft s-a folosit de poziția dominantă pentru a forța votarea unui standard inutil.</p> <p>Utilitatea propusului standard a fost pusă sub semnul întrebării pe bună dreptate având în vedere că Open Document Format era deja înregistrat ca <a href="http://www.consortiuminfo.org/standardsblog/article.php?story=20060503080915835">standard ISO</a> din 2006. Dacă Microsoft dorea funcționalități în plus putea să extindă standardul respectiv. În plus, Microsoft are <a href="http://www.theregister.co.uk/2009/08/07/microsoft_word_patent/">brevete</a> înregistrate pentru acest format. Programe libere ca LibreOffice, OpenOffice sau KOffice pot fi obligate pe viitor să plătească o taxă pentru implementarea standardului brevetat.</p> <p>Dacă formatele deschise prezintă atâtea avantaje, de ce nu sunt folosite la scară largă? Popularitatea lor crește considerabil, <a href="http://nhqc3s.nato.int/architecture/_docs/NISPv2/volume2/ch03s04.html">NATO</a> îl folosește ca standard obligatoriu pentru toate cele 28 de state membre, printre care și România. <a href="http://www.theregister.co.uk/2010/01/29/danes_ditch_microsoft/">Danemarca</a>, <a href="http://www.zdnet.com/malaysia-formally-embraces-open-document-format-2062030781/">Malaezia</a>, <a href="http://webportalsrv.gost.ru/portal/UVED_2007st.nsf/438c8c3c9e06dc87c32573a100549873/c4b660ff237e33ea432578020033edf5?OpenDocument">Rusia</a>, <a href="http://web.archive.org/web/20071027042900/http://www.tectonic.co.za/view.php?src=rss&amp;id=1838">Africa de Sud</a>, <a href="http://news.techworld.com/applications/6335/belgium-adopts-opendocument/">Belgia</a>, <a href="http://www.regjeringen.no/en/dep/fad/pressesenter/pressemeldinger/2007/Opne-dokumentstandardar-blir-obligatoris.html?id=494810">Norvegia</a>, <a href="http://dre.pt/pdf1sdip/2012/11/21600/0646006465.pdf">Portugalia</a>, <a href="http://www.sis.se/informationsteknik-kontorsutrustning/it-till%C3%A4mpningar/it-till%C3%A4mpningar-inom-information-dokumentation-och-f%C3%B6rlagsverksamhet/ss-iso-iec-263002008">Suedia</a>, <a href="http://opendocument.xml.org/news/uk-government-expands-supports-for-odf">Marea Britanie</a> și multe altele urmează o politică strictă ce presupune folosirea formatului liber ODF ca standard unic în sectorul public.</p> <p>Cu toate astea în România formatele închise sunt în continuare promovate ca fiind „mai bune”, atât de companii cât și de stat, prin investițiile enorme în copii autorizate de suite de birou nelibere . Noi, consumatorii, ar trebui să dorim produse cât mai bune și să încurajam competiția deoarece numai o piață liberă poate garanta libertatea de a alege. Cât timp nu există interoperabilitate între produsele concurente, piața liberă este doar o iluzie.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/odf" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">odf</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/brevet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">brevet</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/207" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">microsoft</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/birou" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">birou</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/libreoffice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">LibreOffice</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/openoffice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">openoffice</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taguri/ooxml" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ooxml</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taguri/standarde" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">standarde</a></li></ul></div> Wed, 02 May 2012 21:16:58 +0000 andreicristianpetcu 187 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/nu-va-putem-citi-documentele#comments S-a lansat LibreOffice 3.5 http://fii-liber.ro/content/s-a-lansat-libreoffice-35 <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><img style="float: right;" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//LibreOfficelogo.jpg" width="300" height="89" alt="" title="" /></p> <p>Berlin, 14 februarie, 2012 – The Document Foundation anunță apariția lui LibreOffice 3.5, a treia versiune majoră a „celei mai bune suite libere de birou realizată vreodată”, care prezintă utilizatorilor îmbunătățirile rezultate din strategia de dezvoltare adoptată în septembrie 2010. LibreOffice 3.5 este rezultatul unui efort comun al hăcuitorilor cu program complet de lucru – cel mai mare grup de programatori experimentați de OOo – și al hăcuitorilor voluntari, coordonați de Comitetul Director de Inginerie (eng. the Engineering Steering Committee).</p> <p>Pe parcursul celor 16 luni de activitate, în medie 80 de dezvoltatori în fiecare lună au realizat în total peste 30.000 de contribuții la cod, introducând funcționalități noi și interesante:</p> <!--break--><p> Writer</p> <p>- un nou corector gramatical încorporat în aplicație pentru engleză și alte câteva limbi<br /> - funcționalități tipografice îmbunătățite pentru realizarea de documente cu aspect profesionist<br /> - o fereastră interactivă de numărare a cuvintelor ce se actualizează în timp real<br /> - o nouă interfață cu utilizatorul pentru personalizarea antetului și subsolului și pentru despărțirea paginilor</p> <p>Impress / Draw</p> <p>- o importare îmbunătățită de forme personalizate și obiecte de tip „Smart Art” din formatele PPT/PPTX<br /> - o funcționalitate pentru încorporarea paletelor de culoare sau multimedia din documentele ODF<br /> - un nou schimbător de afișaj pentru consola de prezentare<br /> - un filtru de importare pentru Microsoft Visio</p> <p>Calc</p> <p>- capacitate de stocare de până la 10.000 de foi<br /> - o nouă zonă pentru introducerea liniilor multiple<br /> - funcții noi de calcul în conformitate cu specificațiile standardului ODF OpenFormula<br /> - perfomanțe îmbunătățite la importarea fișierelor din alte suite de birou<br /> - selecții multiple în filtrul automat<br /> - un număr nelimitat de reguli la formatarea condițională</p> <p>Base</p> <p>- un nou driver nativ de PostgreSQL încorporat în aplicație</p> <p>În plus, pentru prima dată în istoria lui LibreOffice, vom avea activată verificarea automată după actualizări pe Internet, care informează utilizatorii când o nouă versiune a suitei devine disponibilă.</p> <p>„Am moștenit o bază de cod veche de 15 ani, cu funcționalități neimplementate și defecte nereparate din teama de a nu crea noi probleme și acest fapt - cu timpul - a fost sursa unei mari datorii tehnice”, susține Caolán McNamara, un dezvoltator senior de la RedHat care este unul dintre fondatorii și directorii fundației TDF. „Am avut două opțiuni: să adoptăm o strategie conservativă, care ar fi mulțumit imediat toți utilizatorii, lăsând codul aproape neschimbat ori calea cu dezvoltarea de funcționalități și restaurarea codului într-un stil agresiv, care pe termen scurt a creat probleme de stabilitate, dar a condus repede către o suită liberă de birou complet nouă și substanțial îmbunătățită: LibreOffice 3.5, cea mai bună suită liberă de birou realizată vreodată.”</p> <p>„În șaisprezece luni, am obținut rezultate incredibile – comentează Michael Meeks, un Dezvoltator Distins de la SUSE, care este și fondator și director la TDF – cu aproape trei sute de dezvoltatori complet noi în proiect atrași de licența care păstrează libertățile pentru utilizatorii de vesiuni modificate, de lipsa unui contract de cedare de drepturi de autor și de un mediu primitor. Pe lângă funcționalitățile vizibile, aceștia au tradus din germană zeci de mii de comentarii de cod, au șters mii de metode expirate sau nefolosite – uneori chiar biblioteci întregi – și au conceput o serie de teste automate. Deși avem în continuare o cale lungă de bătut, utilizatorii – care uneori s-au arătat nemulțumiți de stabilitatea aplicațiilor, fără să cunoască dificultățile tehnice cu care ne luptam – pot să beneficieze acum de un LibreOffice 3.5 substanțial mai curat, mai flexibil și cu mai multe funcționalități.”</p> <p>LibreOffice 3.5 este prima lansare la care a fost recunoscută contribuția comunităților și asociațiilor locale, cum este ALTA din Brazilia. Mai mult, TDF să evidențieze acei voluntari – acolo unde au putut fi identificați relativ ușor – care au contribuit atât de mult la versiunea 3.5, oferindu-le insigne de eroi „hăcuitori” sau „vânători de defecte” în aceeași zi în care versiunea a fost anunțată public.</p> <p>The Document Foundation invită utilizatorii experimentați să instaleze LibreOffice 3.5 și utilizatorii conservatori să rămână la versiuni din ramura cu LibreOffice 3.4. Utilizatorilor corporatiști li se recomandă să implementeze LibreOffice în organizația lor cu sprijinul unor profesioniști dintr-o companie capabilă să ofere servicii de migrare a datelor, instruire de personal, asistență tehnică și întreținere a infrastructurii. The Document Foundation în curând va pune la dispoziția publicului o listă de organizații certificate care oferă astfel de servicii profesioniste.</p> <p>LibreOffice 3.5 este disponibil la: <a href="http://www.libreoffice.org/download">http://www.libreoffice.org/download</a>. Noile funcționalități și îmbunătățiri sunt descrise în graficul ce poate fi descărcat de la: <a href="http://dl.dropbox.com/u/116590/lo35-infofinal.pdf">http://dl.dropbox.com/u/116590/lo35-infofinal.pdf</a>. </p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/libreoffice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">LibreOffice</a></li></ul></div> Mon, 20 Feb 2012 18:12:19 +0000 tct 168 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/s-a-lansat-libreoffice-35#comments LibreOffice http://fii-liber.ro/libreoffice <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><h2 id="OpenOfficeorg-s-a-separat">OpenOffice.org s-a separat!</h2> <p><img align="left" alt="" src="http://ceata.org/atasamente/397/libreoffice_logo.png" /> Mai mulți dezvoltatori independenți ai proiectului OpenOffice.org au decis să creeze <a class="external" href="http://www.documentfoundation.org/download">LibreOffice</a>, un proiect separat dezvoltat sub coordonarea unei noi fundații create special pentru acest lucru: <a class="external" href="http://www.documentfoundation.org/foundation">The Document Foundation</a>. Fundația a primit deja sprijinul mai multor comunități din lumea programelor libere, printre care: Red Hat, Canonical, Google, Novell, OSI, Free Software Foundation, Fundația GNOME, NeoOffice etc. Conform declarației de presă, corporația Oracle, care după achiziționarea Sun Microsystems a devenit proprietarul mărcii și angajatorul unui număr mare de dezvoltatori ai proiectului, a fost de asemenea invitată să facă parte din noua fundație și să-și arate sprijinul donând marca <a href="http://www.openoffice.org">OpenOffice.org</a>.</p> <!--break--><p> Tendințe de scindare a suitei de birou OpenOffice.org au apărut de ceva vreme, având ca principali factori nemulțumirile legate de modul în care compania Sun ghida dezvoltarea proiectului, dependența acestei suite de anumite componente software și ritmul relativ încet de înglobare a noilor funcționalități.<br /> Deși până acum crearea unei noi versiuni nu a fost justificată, momentul actual este considerat unul prielnic. Principalul argument este recenta preluare a companiei Sun de către gigantul Oracle, care a achiziționat la pachet „bunurile” OpenOffice.org, tehnologia Java precum și alte tehnologii. Sun era o companie care avea o reputație destul de bună ca suporter și sprijinitor al programelor libere însă Oracle nu beneficiază de aceeași imagine. Mai mult, compania Oracle nu a făcut nimic prin care să-și anunțe intențiile (bune) în ceea ce privește OpenOffice.org.<br /> Noua inițiativă a pornit de la proiectul Go-oo, un „fork” OpenOffice.org inițiat de Novel. Noul proiect nu este însă ferit de probleme. LibreOffice este vulnerabil la atacuri în instanță folosind brevete software. OpenOffice.org depinde mult de tehnologia Java pentru care Oracle are brevete. Și compania Microsoft a pretins la un moment dat că OpenOffice.org încalcă unele brevete deținute de această companie și acum ar putea ataca noul proiect LibreOffice.</p> <h2 id="La-ce-se-pot-aștepta-noii-utilizatori-ai-LibreOffice">La ce se pot aștepta noii utilizatori ai LibreOffice?</h2> <p class="rtecenter"><img src="http://ceata.org/atasamente/398/LO_StartCenter.png" alt="LibreOffice Start" /></p> <p>Inițial nu vor fi schimbări majore. Primele lansări și dezvoltarea inițială va fi direcționată către curățarea codului și eliminarea/înlocuirea părților și tehnologiilor care ar putea fi folosite împotriva noului proiect.<br /> Scopul acestei separări a fost pentru eliberarea suitei de birou de influența unei singure companii și de a permite o dezvoltare mai agilă, cu noutăți și noi funcționalități la fiecare lansare. Unul dintre motivele pentru care dezvoltatorii erau reticenți să lucreze la proiectul OpenOffice.org era obligația acestora de a ceda toate drepturile către compania Sun. apoi Oracle, altfel modificările acestora nu erau acceptate. Noua fundație respectă modelul de dezvoltarea bazat pe comunitate și proprietate comună a programelor libere și speră să încurajeze mai mulți dezvoltatori să participe.</p> <h2 id="Descarcă-și-încearcă">Descarcă și încearcă</h2> <p>Momentan există versiuni beta ale LibreOffice pentru toate platformele des întâlnite: Windows, Linux si Mac OSX. Le puteți găsi la <a class="external" href="http://www.thedocumentfoundation.org/download">http://www.thedocumentfoundation.org/download</a>. Principalele distribuții Linux, ca Debian, Ubuntu, Fedora și SUSE, vor introduce LibreOffice în loc de OpenOffice.org.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/libreoffice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">LibreOffice</a></li></ul></div> Wed, 06 Oct 2010 18:03:08 +0000 Ioan Eugen Stan 89 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/libreoffice#comments