Ceata
/
ceata-org


			
				
					
						
						
							123456789101112131415161718192021222324252627282930313233343536373839404142434445
							<html>
  <head>
    <meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=UTF-8">
  </head>
  <body>

    <h2 id="title">Limba română</h2>

    <div id="content">
      <p>
	Ca organizație românească, Fundația Ceata folosește în principal limba română în proiectele sale și promovează folosirea limbii române în orice domeniu de activitate. Odată cu limba română promovează și expresii românești și gândirea românească, cultura română, sărbători românești, diferite tradiții etc. Este un lucru normal pentru o organizație națională și la fel procedează multe alte organizații naționale din Europa, în special cele franceze și cele germane, oriunde își desfășoară activitatea. Exemple de valori naționale promovate odată cu limba sunt povești populare, opere de cultură, descoperiri științifice, ziua limbii, ziua țării, jocuri sportive tradiționale, portul național, colindatul etc.
      </p>
      <p>
	Limba română este limba principală în care Fundația Ceata comunică cu publicul și vorbitorii de limba română reprezintă publicul țintă pentru organizația noastră. Există cazuri de străini care învață limba română și pe care îi ajutăm să comunice cu noi în română la evenimente și pe listele noastre de discuții.
      </p>
      <p>
	Pentru că limba engleză este cunoscută la nivel internațional și este cunoscută și de membrii Fundației Ceata, ne propunem să punem la dispoziție cât mai multe lucrări de-ale noastre și în limba română, dar și în limba engleză, inclusiv situl ceata.org. Totodată, permitem folosirea limbii engleze pe listele noastre de discuții în măsura în care corespondentul nu se poate exprima minimal în limba română.
      </p>
      <h3>Traducerea în limba română</h3>
      <p>
	Fundația Ceata promovează limba română și traducând o serie de lucrări din limba engleză în limba română. Din nefericire, nu există un dicționar de termeni de care să fim mulțumiți și lucrăm la realizarea unui dicționar englez-român liber de termeni în special din domeniul tehnic, al programelor de calculator și al aparatelor electronice.
      </p>
      <p>Când realizăm o traducere și ne lovim de dificultăți pentru că pentru un termen nu există nici măcar o traducere consacrată, urmăm în ordine pașii de mai jos:
      </p>
      <ul>
	<li>căutăm o traducere consacrată în limbile latine și uneori și în cele slave, o adaptăm la limba română și o propunem ca traducere, folosind-o pe canalele noastre de comunicare și astfel testând opinia publică în legătură cu traducerea propusă</li>
	<li>căutăm să realizăm o traducere originală în limba română, bazându-ne pe traducerea unor cuvinte similare, pe analogii, pe familia de cuvinte, pe sensuri și pe abordarea românească a conceptului și a domeniului în care se încadrează, pentru a păstra o consecvență în limba română; folosim traducerea și o testăm în public</li>
	<li>în final, dacă ceilalți doi pași eșuează, căutăm să adaptăm cuvântul străin la caracteristica limbii române, bazându-ne pe regulile de adaptare a unor cuvinte străine similare, deci având grijă să păstrăm o consecvență în limba română.</li>
      </ul>
      <p>
	Până când găsim o traducere în limba română pentru un cuvânt străin, punem cuvântul între ghilimele, pentru a marca faptul că este anormală prezența lui în limba română.
      </p>
      <h3>Amenințări la adresa limbii române</h3>
      <p>
	Ce evităm și condamnăm public este folosirea de <b>barbarisme</b> în limba română, adică a unor cuvinte străine care au deja traduceri în limba română, dar care datorită unor curente de promovare la nivel global, ajung să înlocuiască termenii autohtoni, afectând consecvența din limba română și îngreunând exprimarea.
      </p>
      <p>
	O altă problemă des întâlnită este folosirea așa-zișilor <b>„prieteni falși”</b> din alte limbi în limba română. Pentru că citesc multe lucrări în limba engleză și poate și în alte limbi, vorbitorii de limba română ajung să folosească cuvinte românești cu sensurile cuvintelor cu aproximativ aceeași formă din limibile străine, astfel provocând mutații asupra limbii române și provocând confuzii în comunicare.
      </p>
      <p>Fundația Ceata își dorește ca limba română să rămână valabilă în diversitatea culturală internațională, să fie o limbă care-și păstrează autonomia față de celelalte limbi ale lumii, în special față de cele mai vorbite dintre ele și cele cu care nu este mai deloc compatibilă, să rămână o limbă în care încă să te poți exprima coerent fără să apelezi la ajutoare din alte limbi și care să includă în continuare gândirea românească și percepția românească a lumii.
      </p>
    </div>
  </body>
</html>